Gonario Carta Brocca

 

I


I i sa 'e nove l'iteras de s'alfabeto sardu. In durgalesu benit pronuntzià cando prus aperta, cando prus cunzà.
ia = bia, via.
iàzu = biazu.
ibìa = ebia.
Ichnùsa sf Ichnusa.
icrìle sm recinto dei vitelli.
ìcru zlg sm vitellino.
ìcu = ficu.
ìdda = bidda.
ìddighìa = ghiddighia.
ìde = fide.
ideà pps ideata.
idèa sf idea - al - ses cantu, ses amore, ses idea, / e ser memoria 'e milli cosas raras. P Sotgia.
ideàle agg sm ideale.
idealìsta agg idealista.
ideàre vrb ideare.
ideàticu agg difficile, bizzarro.
ideàu pps ideato.
idènticu agg identico.
identificàre vrb identificare.
ideònzu sm l'ideare.
ìdi = fit.
idìlliu sm idillio.
idolatrà pps agg idolatrata.
idolàtra sm sf idolatra.
idolatràre vrb idolatrare.
idolatrìa sf idolatria.
idòneu agg idoneo.
ìdra sf idra.
ìdricu agg idrico.
ìdricu = fridicu.
idròzenu sm idrogeno.
ìdru fridu sm vetro.
ìdulu sm idolo.
ierradòrzu sm pascoli invernali, luogo dove si sverna.
ierràre vrb svernare.
ierrìle agg invernale.
ièrru sm inverno.
ifàche in fache sf parte posteriore d'una cosa a due facce, diritto e rovescio nelle monete - mdn - che 'achet in fache (è riparato) - cando s'est ingatià, si poniat su zipone ifache (risvoltato)
ifarinadùra sf infarinatura.
ifarinàre vrb infarinare.
ifarinàu pps infarinato.
ifascàre vrb stare addosso, tormentare - mdn - si m'est ifascau cussu macu e non mi lassat unu mementu in pasu - m'umbro donnia 'orta chi lu 'ido ca cando s'ifascat est peus de sa caentura.
ifatifàtu ifatu ifatu avb subito dopo, dietro.
ifàtu avb dopo, dietro - mdn - ifatu de chie mi tocat? - ifatu ifatu est colà sa mama.
iferriàda sf inferriata, sbarra.
ifèrru sm inferno.
ifèrta sf innesto di tessuto su di uno strappo.
ifèstu arc sm impegno, molestia.
ifiladùra sf infilatura.
ifilàre vrb infilare.
ifilàu pps infilato.
ifilònzu sm l'infilare.
ifirchidòre sm innestatore, infilzatore.
ifirchidùra sf innesto, conficcamento.
ifirchìre vrb innestare, conficcare.
ifòra = in fora.
ifòras = in foras.
ifranchiadòre sm graffiatore.
ifranchiadùra sf graffiatura.
ifranchiàre vrb graffiare - ais - ca cando arribas a sas pizas ranchias / innutile si t'apunzas e t'ifranchias.
ifranchiàu pps graffiato.
ifranchiònzu sm il graffiare.
ifriàre vrb sgretolare, sbriciolare.
ifriàu pps agg sbriciolato.
ifriscàda pps sf rinfrescata mtf copula.
ifriscadòre sm rinfrescante.
ifriscàre vrb rinfrescare.
ifriscàu pps rinfrescato.
ifriscònzu sm il rinfrescare.
ifritadùra sf raffreddamento.
ifritàre vrb raffreddare.
ifritàu pps raffreddato.
ifritònzu sm il raffreddare.
ifrìtza sf imbastitura.
ifritzidùra sf imbastitura, impuntura.
ifritzìnzu sm l'imbastire.
ifritzìre vrb imbastire, sfrecciare.
ifritzìu pps imbastito, sfrecciato.
ifruèntza sf influenza.
ifruìre vrb influire.
ifùndere vrb bagnare.
ifùndere poddiche vrb starci, averci a che fare - mdn - pacu ite b'ifundere poddiche as aere - issu puru si cheret a ifunder poddiche - ifundemi unu cantzu 'e pane - chie no ifundet culu, non papat piscadu.
ifundidùra sf annaffiatura, bagno.
ifundìnzu sm l'annaffiare, il bagnare.
ifurconàre vrb attizzare col forcone, ficcare.
ifurràda sf infornata.
ifurràu pps infornato.
ifùstu pps agg bagnato.
ifustùra sf infradiciatura.
illabaràu pps agg dilatato, cascante.
illabarioddàu agg cadente, cascante, dilatato.
illacanàre vrb sconfinare.
illacanàu pps agg sconfinato, infinito.
illadàre vrb dividere gli animali macellati in due parti - al - ma in su coro intendo s'abolotu / cando brivo de vida un'animale / illadande chin lepas e grestale / cumpanzos chi jocande apo connotu G. Brocca.
illampizàda sf folgore, flash - al - chin ingaberas alas de su tempus / illampizadas de miserias noas.
illampizàre vrb lampeggiare, sfolgorare.
illampizàu pps lampeggiato.
illampizònzu sm il lampeggiare.
illardiadùra sf lo squagliare il lardo.
illardiàre vrb squagliare il lardo sopra l'arrosto, ungere.
illardiàu pps unto di lardo.
illardiònzu sm lo squagliare il lardo.
Illargàre vrb allargare, allontanare.
illascàda sf puzzetta, peto.
illascàda sf strappo muscolare.
illascadùra sf diradamento.
illascàu pps diradato.
illascònzu sm il diradare.
illegàle agg illegale.
illeonàre vrb zappare con il bidente - al - ma si s'istat inoche a illeonare / dêt proare sas dozas de carena G. Brocca.
illeonàu pps zappato.
illeonònzu sm lo zappare.
illestràre vrb affrettare, accelerare.
illestràu pps accelerato.
illestrònzu sm l'accelerare.
illeviàre vrb alleggerire.
illeviàu pps alleggerito.
illeviònzu sm l'alleggerire.
illèviu sm sollievo.
illezàre vrb imbruttire.
illezàu pps imbruttito.
illezìtimu agg illegittimo.
illezònzu sm l'imbruttire.
illiberàre vrb liberare.
illiberàu pps liberato.
illiberònzu sm il liberare.
illimpiàre vrb mondare, pulire.
illimpiàu pps mondato.
illìtzidu agg illecito.
illivrinìnzu sm l'intirizzirsi.
illivrinìre vrb intirizzire.
illivrinìu pps agg intirizzito.
illonghiadùra af prolunga, prolungamento.
illonghiàre vrb allungare.
illonghiàu pps allungato.
illonghiònzu sm l'allungare.
illozàre vrb sloggiare.
illozàu pps sloggiato.
illuchidadòre sm lucidatore, chiaritore.
illuchidàre vrb lucidare, schiarire.
illuchidàu pps rischiarato.
illuchidònzu sm il rischiarare.
illùdere vrb illudere.
illudriadùra sf infangatura.
illudriàre vrb insudiciare, infangare.
illudriàu pps insudiciato.
illudriònzu sm l'insudiciare.
illuinàre vrb abbagliare.
illuinàu pps abbagliato.
illuinònzu sm l'abbacinare.
illùinu sm abbaglio.
illumbàre vrb dilombare, fare peti.
illumbàu pps dilombato, claudicante - mdn - t'arritzas ca ja non ses illumbau - m'apo 'atu un'illascada a s'ischina e soe mesu illumbau - putzi fracu! Illumbau ti ses?
illuminàre= lùchere.
illùsa pps agg illusa.
illusiòne sf illusione.
illusòriu agg illusorio.
illustradùra sf lucidatura.
illustràre vrb lustrare, lucidare.
illustràu pps lustrato lucidato- mdn - mancu sas iscarpas t'as illustrau, mi pares unu zingaru.
illùstre agg illustre.
illustrònzu sm il lustrare.
ìlu = filu
imatricolàre vrb immatricolare.
imbacheddàre vrb schiacciare, comprimere.
imbacheddàu pps schiacciato - mdn - est rutu e s'at imbacheddau s'ischina.
imbacheddònzu sm lo schiacciare.
imbalèschere vrb invadere, infestare.
imbalèschia pps invasa, infestata.
imbaleschìnzu sm l'infestare.
imbalididàde sf invalidità.
imbàlidu agg invalido.
imballadòre sm imballatore.
imballàre vrb imballare.
imballàu pps imballato.
imballàzu sm imballaggio, straccio.
imbalsamàre imbrassamare vrb imbalsamare.
imbaradùra sf posatura.
imbaràre vrb posare, poggiare.
imbaratàre vrb ribassare.
imbaratàu pps ribassato.
imbaratònzu sm il calare di prezzo.
imbaràu pps agg poggiato, persona stupida - mdn - unu pacu imbarau est s'amoradu, si no lu pitulat mi paret ca no at a alluere.
imbarcàre vrb imbarcare.
imbarcàu pps imbarcato.
imbarchilàre vrb mettere in (su barchìle).
imbarcònzu sm l'imbarcare.
imbàrcu sm imbarco.
imbarracàre vrb appoggiare - al - e mi la finat chin sos issolorios / e de s'imbarracare a pitu miu / narande ca so pacu resessiu / po curpa de peccados anticorios. G Brocca.
imbarracàu pps appoggiato.
imbarratzàu pps agg imbarazzato.
imbarràtzu sm imbarazzo.
imbàru sm appoggio, sostegno.
imbassàda sf ambasciata, messaggio.
imbassàre vrb abbassare.
imbassàu pps abbassato.
imbassònzu sm l'abbassare.
imbastardìnzu sm imbastardimento.
imbastardìre vrb imbastardire.
imbastardìu pps agg imbastardito.
imbastidùra sf imbastitura.
imbastìre vrb imbastire.
imbàstu sm basto.
imbeladùra sf velatura, patina.
imbelàre vrb velare, offuscare.
imbelàu pps agg offuscato - al - como andan chin ocros imbelaos: / che pessos chi si perden in su sonniu. G. Brocca.
imbeleccàre vrb ingannare.
imbeleccàu sm abbindolato.
imbeleccònzu sm l'abbindolare.
imbelèccu sm abitudine, idea fissa.
imbelletà pps agg truccata.
imbelletàre vrb truccare, incipriare - mdn - pacu bene, issa est pessande a simbelletare, no a mundare sa domo - depiat pessare a li leare unu pantalone a su maridu, imbetzes de s'ispender su 'inare in belletos, caricota.
imbelletònzu sm l'incipriare.
imbellìa pps agg abbellita.
imbellìnzu sm l'abbellire.
imbellìre vrb abbellire.
imbelònzu sm l'offuscamento.
ìmbenas sf inguine.
imbeniènte avb prossimo, futuro.
imbentàche agg inventore, di multiforme ingegno.
imbentàre vrb inventare.
imbentèri agg sm ideatore.
imbèntu sm invenzione.
imbentulàre vrb buttare, gettare via.
imbentulàu pps gettato via.
Imbentulònzu sm il gettare via.
imbèrghere vrb spingere, premere mtf copulare.
imberghìnzu sm lo spingere.
Imbèrghiu pps spinto.
imberritàre vrb mettere il berretto.
imberritàu pps agg munito di berretta.
Imbèrta pps sf spinta, spintone - al - Deus lis diat imberta / chi morzan de su dolore. T. Boe.
imbertèriu sm sufficiente, come Dio comanda.
imbèrtu pps spinto - al - in cara si mi mustran che anzones / e a palas che furias m'an imbertu. J. Pira.
imbèsse sm inverso, contrario - mdn - fit gasi torta chi, cando si ch'est ruta a modde, la chircàn a riu imbesse - custa cradea est prena de ascruzas ca l'an travallà a linna imbesse - no ischit mancu a s'ispertare, si colat su petene a pilu imbesse - m'at fatu sa cosa a s'imbesse.
imbètzes avb cng invece.
imbetzìnzu sm l'invecchiare.
imbetzìre vrb invecchiare.
imbetzìu pps invecchiato.
imbiadòre sm mittente.
imbiàre vrb inviare.
imbiàu pps inviato.
imbìdia sf invidia.
imbidiàre vrb invidiare.
imbidiàu pps invidiato.
imbidiònzu sm l'invidiare.
imbidiòsu agg invidioso.
imbilichèddu sm piccolo ombelico.
imbìlicu sm ombelico.
imbiònzu sm l'inviare.
imbirdàre vrb inverdire.
imbirdàu pps inverdito.
imbirdònzu sm l'inverdire.
imbissiàu agg pps avvezzo, viziato.
imbissiònzu sm l'avvezzare.
imbìssiu sm vezzo, vizio.
imbitzàre vrb abituare.
imbitzàu pps agg abituato.
imbitzònzu sm l'abituare.
imbìtzu sm abitudine - al - mentres Chiricu ha' s'imbizzu / de mancare in su torchiu famadu. P. Cucca.
imbìu sm invio.
imboddià pps agg avvolta.
imboddiàre vrb avvolgere.
imboddiònzu sm l'avvolgere.
imboddiòsu agg avvolgente, imbroglione.
imbòddiu sm involto.
imboladùra sf lancio, modo di buttare via.
imbolàre vrb gettare via, buttare - al - pariat un'istella / ma be nd'aiat po che l'imbolare. A. Cucca. - sos macos imbolan, sos savios collin.
imbolàu pps buttato.
imbolicàre vrb avvolgere, confezionare.
imbolicàu pps agg confezionato.
imbolichèddu sm involtino.
imbolicònzu sm il confezionare.
imbolicòsu agg astruso, persona molesta
imbòlicu sm involto.
imbolònzu sm il buttare via.
imbonìa pps agg ingrassata, coltivata, incinta - mdn - a bides ca s'est imbonia dae cando at gh'ite papare - cando est arribau tziu Bachis chin s'aradu, at imboniu totu sa cussorza e in su letu at imboniu intas sa muzere.
imbonìnzu sm il ravvivare, fecondare.
imbonìre vrb ravvivare, fecondare, riscaldare.
imbonìu pps agg ravvivato, caldo al punto giusto - mdn - cumentzamus a cochere ca su 'urru ch'est imbonìu.
imbonòra sf in buona ora, arrivederci - al - addiu Pietrinu e imbonora / fraternamente t'istringo sa manu. P. Cucca - su va'imbonora, no l'at siziu mai nessunu.
imboscàre vrb imboscare.
imbragàre vrb imbracare.
Imbragàu pps agg imbracato.
Imbràgu sm imbracatura.
imbrasiàu pps agg abbrustolito, messo sulla brace.
imbrassamàre vrb imbalsamare.
imbrassamàu pps agg imbalsamato.
imbrassamònzu sm l'imbalsamare.
imbrassàre vrb spegnere la calce viva.
imbrastià pps imbrattata.
imbrastiadòre sm imbrattatore.
imbrastiàre vrb imbrattare.
imbrastiònzu sm l'imbrattare.
imbràstiu sm imbrattatura.
imbrenucàre vrb inginocchiarsi.
imbrenucàu pps inginocchiato.
imbrenucònzu sm l'inginocchiarsi.
imbriacàre vrb inebriare.
imbriacàu pps ubriacato.
imbriachèra sf sbornia.
imbriacòne agg ubriacone, bevitore.
imbriacònzu sm l'ubriacarsi.
imbriàcu agg sbronzo - al - e bardanamus iscusorzos d'oro / in montes d'imbriaca fantasia. G. Brocca - fimis mes'imbriagos unu die: / si t'amentas s'allega ch'amus fattu? T. Mereu.
imbrillantinàre vrb imbrillantinare.
imbrillantinàu pps agg imbrillantinato.
imbrillantinònzu sm l'imbrillantinare.
imbrollàre vrb imbrogliare.
imbrollàu pps imbrogliato.
imbrollòne sm agg impostore.
imbrollònzu sm l'imbrogliare.
imbròllu sm imbroglio - mdn - imbrollu 'atu imbrollu passau - a mimi mi podes peri imbrollare ma su bestiamene non l'imbrollas, si non lu tratas bene non ti rendet - s'imbrollu torrat a s'imbrolladore.
imbrossinadòrzu sm luogo dove animali o persone vanno a spaparacchiarsi.
imbrossinàre vrb avvoltolare, coricarsi scompostamente, stravaccarsi.
imbrossinàu pps spaparanzato.
imbrudulà pps imbrattata.
imbruduladùra sf imbrattatura.
imbrudulàre vrb imbrattare.
imbrudulapapìru agg imbrattacarte.
imbrudulònzu sm l'imbrattare.
imbruncàre vrb incespicare, cadere.
imbruncàu pps inciampato.
imbruncònzu sm l'inciampare.
imbucàre vrb cominciare, dare inizio a qualcosa - mdn - mi non m'imbuches tue puru no! - cando fimis torrande at imbucau a proere - a comente l'apo lassau solu, imbucat a pranghere, l'an intesu a totu sa cussorza.
imbucàu pps iniziato, cominciato.
imbuccàre vrb imbucare - mdn - bae e imbuccaminche custa litera in sa casseta 'e su Ponte.
imbuccàu pps imbucato.
imbuccònzu sm l'imbucare.
imbucònzu sm l'iniziare qualcosa.
imbudàda sf spintone.
imbuddàre vrb metter dentro, far credere qualcosa, raccontare frottole.
imbuddàu pps mentito, raccontato una bugia
imbuddidàre vrb scaldare.
imbuddidàu pps scaldato.
imbuddidònzu sm lo scaldare.
imbuddònzu sm il mentire, far credere.
imbudèddu sm piccolo imbuto.
imbùdu sm imbuto.
imburratzàre vrb pienare, costipare
imburratzàu pps agg pieno, costipato.
imbustàre vrb imbustare.
imbustàu pps imbustato.
imbustèddu sm reggiseno.
imbustimèntu sm telaio.
imbustònzu sm l'imbustare.
imbùstu sm corpetto - al - besti s'imbustu, besti su zipone / e sa berrita bene ti la pone. B. Marras.
imbutilliàre vrb imbottigliare.
imbutilliàu pps imbottigliato.
imbutilliònzu sm l'imbottigliare.
imbutìu pps agg imbottito.
imènsu agg immenso.
imoràle - agg immorale.
imortàle agg immortale.
impacchetàre vrb impacchettare.
impacchetàu pps impacchettato.
impacchetònzu sm l'impacchettare.
impàccu sm impacco, applicazione.
impalitàre vrb affibbiare, appioppare.
impalitàu pps affibbiato - mdn - su pipiu l'at cumentzau chin s'antzeddu ma si che l'at impalitau a su maridu - issu si ch'est andau a passizare e su travallu mi nche l'at impalitau a mimi - che l'an impalitau unu maridu tontu ca issa fit una 'emina mala.
impalitònzu sm l'affibbiare.
impanadùra sf impanatura.
impanàre vrb impanare.
impanàu pps impanato.
impannàre vrb dare la mancia, accontentare - al - cantu pius bos bramat e bos riet / tantu est prus maligna e impannera. J.Pira.
impannàu pps accontentato.
impannònzu sm l'accontentare.
impànnu sm regalo, mancia - mdn - vae e zuchecheli custu pane modde a mannai ca as a bider impannu chi ti dat - bae e narali a babu a ti dare s'impannu longu - arratza de impannu chi m'at dau... una chidonza pilosa.
impantanàre vrb impantanare.
impantanàu pps impantanato.
impapinàre vrb impappinare.
impapinàu pps impappinato.
impapinònzu sm l'impappinarsi.
imparadòre sm apprendista, principiante.
imparàre vrb imparare, insegnare.
imparàu pps appreso, insegnato - mdn - in militare m'an imparau a isparare - a sos pitzinnos minores lis imparo su sardu - cras nd'at a imparare - si non mi l'imparas tue no isco comente 'achere.
imparcadùra - sf impalcatura.
impàre avb prp insieme.
imparentàre vrb imparentare.
imparentàu pps imparentato.
imparentònzu sm l'imparentare.
imparònzu sm l'imparare o l'insegnare.
impàru sm insegnamento, apprendimento - al - de sos cumandos facheli cumprender / ca li servin d'istudiu e de imparu. J. Pira.
impastàre vrb impastare.
impastàu pps impastato.
impastònzu sm l'impastare.
impàstu sm impasto - mdn - cumentza a impastare sa 'arina - non b'at impastu d'omine - s'impastu de sa carchina non bastat.
impatzàu pps agg costipato.
impazinadòre sm impaginatore.
impazinadùra sf impaginatura.
impazinàre vrb impaginare.
impedìa pps agg disturbata, gravida.
impedimèntu sm impedimento.
impedìnzu sm l'impedire.
impedìre vrb impedire.
imperadòre sm imperatore.
imperàre vrb usare, imperare.
imperàrtu sm palco, impalcatura.
imperàu pps agg usato.
impercadòrzu sm crepaccio dove buttare persone o cose.
impercàre vrb gettare nel crepaccio.
impercàu pps gettato, nascosto - mdn - a issa l'an cunzà in domo sua e a issu nanca l'an impercau.
impercònzu sm il gettare, nascondere.
imperfètu agg sm imperfetto.
imperiàle agg imperiale.
imperialìsmu sm imperialismo.
imperialìsta sm agg imperialista.
impèriu sm comando - mdn - s'intendiat a totu 'idda a boches de imperiu - al - est ruttu s'imperiu sovranu / sepultos sos caddos de brunzu. P. Sotgia.
imperònzu sm l'usare.
imperriàre vrb accavalcare.
imperriàu pps accavalcato, montato - mdn - son andaos a furare ma an fatu paris chin su mere e son torraos imperriaos.
imperriòti sm cavalcioni - mdn - los an acataos in su letu jocande a s'imperrioti.
impèrriu sm l'accavalcare.
impertenèssia sf disturbo, fastidio - al - cussas domos de zente netas sian / non sigan a mi dare impertenessia. T. Boe.
impèru - sm impero.
imperzàche sm galoppino, ambasciatore.
impèrzu sm commissione, incarico, necessità,coito - mdn - so impresses ca so andande a un'imperzu - a mi lu 'aches un'imperzu? - ch'est in Nuoro fachende imperzos - chin sa 'emina amus fatu peri s'imperzu.
impestadùra sf contagio, infestazione.
impestàre vrb appestare.
impestàu pps appestato.
impestònzu sm l'appestare.
ìmpetu sm impeto.
impetuòsu agg impetuoso.
impiàntu sm impianto.
impiastràre vrb impiastrare.
impiastràu pps impiastrato.
impiastrònzu sm l'impiastrare.
Impiàstru sm impiastro.
impichidàre vrb annerire, scurire.
impichidàu pps agg annerito.
impìcu sm impiccagione.
impiegàu sm agg pps impiegato.
impilìnzu sm lo spuntare dei peli puberali.
impilìre vrb spuntare dei peli puberali.
impilìu pps agg che possiede i peli puberali.
impinnàre vrb impegnare.
impinnàu pps agg impegnato.
impìnnu sm impegno.
impipàre vrb infischiarsene.
impipàu pps infischiato.
impiperàre vrb pepare.
impiperàu pps pepato.
impiperìre vrb inviperire.
impiperìu pps inviperito.
impiricàre vrb aggrovigliare - mdn - custu gromeru, prus l'irvolico e prus impiricau mi paret - est unu contu impiricau inue non si cumprendet chie at tortu a chie resone - mì ca lu ses accabande a impiricare.
impiricàu pps agg aggrovigliato.
impiricònzu sm l'aggrovigliare.
impirìcu sm disturbo, fastidio - mdn - custos maridos de como son solu impirìcos - est un'impirìcu chi m'apo a mantenner po totu sa vida - sa vida est totu un'impirìcu.
impitàda sf impulso, tentazione, impeto - mdn - cando m'at narau 'asi, m'at benniu impitadas de l'istrumpare che catzeddu.
impitzoccàre vrb rimpicciolire, decrescere.
impitzoccàu pps agg rimpicciolito, decresciuto.
impitzoccònzu sm il rimpicciolire.
impoddàda sf sfacchinata, fregatura.
impoddinàre vrb impollinare, cospargere di farina fina.
impoddinàu pps infarinato.
impoddinònzu sm l'infarinare.
impompàre vrb abbellire, adornare - mdn - cando s'impompat meda, paret Nostra Sennora 'e su Rosariu.
impompàu pps addobbato.
imponènte agg imponente.
imponèssia sf imponenza.
impònnere vrb imporre.
importànte agg importante.
importàntzia sf importanza.
importàre vrb importare.
importàre vrb riguardare. - mdn - bellu custu callullu, 'ite si narat? ('Ite T'importat) no est po m'importare cosa, fipi solu dimandande 'ite si narat... (si narat 'Ite T'importat).
importàu pps importato.
importònzu sm il riguardare, l’importare.
impòrtu sm importo, importanza - mdn - podet peri allegare male, s'importu est chi no lu 'acat chin mecus - sa muzere pacu importu li dat - ja l'apo su contu currente, ma de pacu importu - s'importu est ca depimus colare in s'ata de una lepa, intas si no nd'amus gana.
impòsitu sm dazio, abitudine, usanza, imposizione.
impòsta pps sf imposta, tassa.
impòsta sf risposta - mdn - m'apo dimandau sa pitzinna e so irvetande s'imposta - est galu a mi torrare imposta - no isco 'ite imposta ti torrare - sa dimanda est unu diritu, s'imposta est unu dovere.
impostadòrzu - sm luogo dove si trasferisce una parte del carico o dove ci si riposa.
impostàre vrb impiantare.
impostàre vrb impostare, imbucare.
impostàre vrb trasferire più avanti una parte del carico.
impostàu pps impiantato, trasferito, imbucato.
impostònzu sm il trasferire, imbucare, impiantare.
impostòre sm impostore.
impòstu sm imposto, luogo prestabilito.
impostùra sf impostura.
impotèntzia sf impotenza.
impoverìnzu sm impoverimento.
impoverìre vrb impoverire.
impoverìu pps impoverito.
imprapastulàre vrb arruffare, biascicare - mdn - 'ite ses imprapastulande chin cussa palita - beh, 'ite mi contas? (eh, chircande de imprapastulare sa vida e sa vida est imprapastulande a mimi.
imprapàstulu sm accozzaglia, miscuglio, groviglio.
imprateàre vrb argentare.
imprateàu pps agg argentato.
impredàdu sm selciato.
impredulàre vrb incespicare, cadere detto dei buoi - mdn - su 'oe s'impredulat, su caddu s'imbruncat.
imprendàre vrb dare in pegno.
imprendidòre sm imprenditore.
imprènta sf impronta, stampa.
imprentàre vrb stampare.
imprèsa sf impresa.
impresàriu sm impresario.
impresonàre vrb imprigionare.
impresonàu pps imprigionato.
impresonònzu sm l'imprigionare.
imprèsses avb presto, in fretta.
impressionànte agg ppr impressionante.
impressionàre vrb impressionare.
impressionàu pps impressionato.
impressiòne sf impressione.
impressionìsta sm impressionista.
imprestadòre sm agg prestatore.
imprestàre vrb prestare.
imprestàu pps prestato.
imprestònzu sm il prestare.
imprèstu sm prestito.
imprèu sm impiego, occupazione.
imprevìstu sm imprevisto.
impriàstu impiàstru sm agg impiastro.
imprinzà pps ingravidata, detto della donna - mdn - est pranghende a loru longu ca nanca l'an imprinzau sa 'iza - est lunadica e no imprinzat - si est prinza non d'isco, jeo s'imperzu ja si l'apo 'atu.
imprinzadòre agg ingravidatore.
imprinzàre vrb ingravidare.
imprinzònzu sm l'ingravidare.
improssimà pps ingravidata, detto degli animali.
improssimadùra sf l'ingravidare.
improssimàre vrb ingravidare.
improvisàda sf improvvisata.
improvisàre vrb improvvisare.
improvisàu pps improvvisato.
improvisònzu sm l'improvvisare.
improvìsu agg improvviso.
imprussiòne in prussione avb bene, discretamente - mdn - ebè, 'ite mi contas? paret ca ja so imprussione - al - ca ti creio sana / in su sentidu nessi' in prussione.
impuddilàda sf aurorale, albeggiata.
impuddìle sm aurora - al - partinde su manzanu a impuddile / a nos frimar'a sa punta 'e Sulitta. T. Mereu.
impunidàde sf impunità.
impuntàre vrb impuntarsi.
impuntàre vrb mettere nel foro la punta d'un utensile, intestardirsi.
impuntàu pps impuntato.
impuntillàre vrb impuntigliarsi.
impuntillàu pps impuntigliato.
impuntònzu sm l'impuntarsi, l'impuntare.
impuntzadòre agg aizzatore, sobillatore.
impuntzàre vrb aizzare.
impuntzàu pps aizzato.
imputàre vrb imputare.
imputàu agg pps imputato.
imputònzu sm l'imputare.
impùtu sm imputazione, accusa.
in prp in - mdn - fache in modu de che colare - in d-unu modu o in s'ateru, fatu cheret - in cue b'at pacu 'ite chircare - lassami sa conca in pasu - in sa vida cheret a si mofere - che bistat in pacu tretu - in cradas cucuras - in pedde e in petolu - in dechere sù - in partones de mortu - sos cojuvios si 'achen in sapadu o in dominica - l'an colau in andias.
inaneddàre vrb inanellare.
inauguràre vrb inaugurare.
incadenàre vrb incatenare.
incadenàu pps incatenato.
incadenitàre vrb munire di catenella.
incadenitàu pps munito di catenella.
incadenònzu sm l'incatenare.
incalliàre vrb incagliare, impigliare - mdn - innantis si ch'est incalliau chin su cojuviu e tando chin sos depidos.
incalliàu pps incagliato.
incalorìnzu sm incalorimento.
incalorìre vrb incalorire, infiammare.
incalorìu pps agg incalorito.
incaminàre vrb incamminare.
incaminàu pps incamminato.
incamurrìnzu sm arrossamento.
incamurrìre vrb arrossare.
incamurrìu pps agg arrossato.
incanaladùra sf incanalatura.
incanalàre vrb incanalare.
incanalàu pps incanalato.
incanalònzu sm l'incanalare.
incanàre vrb alzare il grilletto, strizzare l'occhio.
incanàu pps strizzata d'occhio.
incanneddàre vrb irrigidire, fasciare una frattura con supporti rigidi.
incanneddàu pps irrigidito.
incanònzu sm lo strizzare l'occhio.
incantadòre agg sm incantatore.
incantàre vrb incantare.
incantàu pps incantato.
incantònzu sm l'incantare.
incàntu sm gara, vendita.
incàntu sm incantesimo, meraviglia - mdn - custa pipia est un'incantu - s'incantu 'e sa natura fachet sonniare - pompia su 'estire 'ite ti paret... (bae ca ses un'incantu) - in s'incantu de sa poesia, m'irmentico de su tempus chi colat.
Incapàre vrb incappare - mdn - ch'apo incapau su peus de totu - ancu ti cojues e male incapes.
incapàu pps incappato.
incàpu sm l'incappare - mdn - ja est nudda s'incapu chi at fatu, po 'asi m'arrumbo sola - no est incapu d'imbidiare.
incarcadùra sf pressatura.
incarcàre vrb pressare, comprimere - mdn - sa 'icu non s'incarcat ca si guastat - incarcalu su 'enu si nono est tot'aera - at prenau una saccheta de fà a incarcu - non m'incarches su poddiche ca mi dolet.
incarcàu pps compresso.
incarchinàre vrb incalcinare.
incarcònzu sm il comprimere.
incàrcu sm pressione.
incarìnzu sm il rincarare - mdn - ja est nudda s'incarinzu - chin cust'euro, s'incarinzu paret galu peus - s'incarinzu de custos annos e cosa de narrer e de non crêre - son accabandesiche a intrare a s'iferru chin cust'incarinzu.
incarìre vrb rincarare.
incarìu pps rincarato.
incarnàre vrb incarnare.
incarnàu pps incarnato.
incarnìu pps incarnito.
incarotàu pps agg mascherato, con la maschera su volto.
incartamèntu sm incartamento.
incartàre vrb incartare.
incartàu pps incartato.
incassàre vrb incassare.
incassàu pps incassato.
incàssu sm incasso.
Incènsu = timanza sm incenso.
inchejadùra sf affossatura.
inchejàre vrb affossare.
inchejàu pps affossato.
inchèndere vrb accendere, incendiare.
incheràre vrb incerare.
incheràu pps agg incerato.
inchèsu pps acceso.
inchièsta sf inchiesta.
inchietàre vrb inquietare.
inchietàu pps inquietato.
inchiètu agg inquieto - ais - maleitu su puliche inchietu / chi non lassat sa zente a riposare.
inchircàre vrb cerchiare.
inchircàu pps cerchiato.
inchisinàre vrb sporcare di cenere.
inchisinàu pps sporco di cenere - mdn - mancari t'essas, juches totu sa vardeta inchisinà - custa peta, imbetzes de la cochere l'as inchisinà.
inchizìda sf corrugamento delle sopracciglia.
inchizìre vrb accigliarsi.
incodomàre vrb incomodare.
incodomàu pps incomodato.
incollanàre vrb munire di collare, infilare - mdn - eris apo incollanau sos pecos e fatu peri duas collanas de ficu sica.
incollàre vrb incollare.
incolonnàre vrb incolonnare.
incolonnàu pps incolonnato.
incorazàre vrb incoraggiare.
incorazàu pps incoraggiato.
incorràda sf cornata.
incorradòre agg incornatore.
incorràre vrb incornare.
incorràu pps incornato.
incorredàre vrb ubriacare.
incorreddàu pps bevuto, ubriaco.
incorrònzu sm l'incornare.
incradiàre vrb accelerare, aumentare d'intensità.
incradiàu pps affrettato.
incraeddàre vrb chiudere a chiave, incastrare.
incraeddàu pps chiuso a chiave.
incrapistàre vrb incavezzare, legare il covone con gli steli del grano.
incrapistàu pps incavezzato.
incrapistònzu sm l'incavezzare.
incrapuddìnzu sm l'arrossare.
incrapuddìre vrb diventare rosso in viso, infuriarsi.
incrapuddìu pps agg infuriato, arrossato - mdn - poite ses totu incrapuddiu? - est incrapuddiu che focu.
incrastàre vrb incastrare.
incrastàu pps incastrato.
incràstu sm incastro.
incravadòre sm crocifissore.
incravàre vrb crocifiggere.
incravàu pps crocifisso.
incravònzu sm il crocifiggere.
incredulidàde sf incredulità.
incresiàda sf entrata in chiesa, ritorno in chiesa dopo particolari occasioni, purificazione.
incresiàre vrb ritornare in chiesa.
incresiàu pps entrato in chiesa.
incriàssa sf in creanza, con creanza.
incripinìre vrb inturgidire, gonfiare.
incròstulas sf discolpe, giustificazioni - mdn - non cumentzes a bocare incrostulas - innantis promintes e tando 'ocas incrostulas.
incuadradùra sf inquadratura.
incuadràre vrb inquadrare.
incucutàre vrb incappucciare.
incucutàu pps agg incappucciato - al - sos isteddos / incucutaos de 'uresi / juchen cara 'e bandidos custa note. G. Brocca.
incucutònzu sm l'incappucciare.
incùe in cue avb lì, là mdn - incue ses... eiè - mi ca est incue - incue non b'at nudda - incue in domo sua - incue in su caminu 'e susu - incue in bassu - incue a dresta - incue ti cheres, e incue arrumbati.
incuilìnu sm inquilino.
incuinàre = brutare, abenenare, luare.
incuisidòre sm inquisitore.
incuisitziòne sf inquisizione.
inculàda sf pps inculata, fregatura.
inculadòre sm copulatore.
inculàre vrb inculare, fregare.
inculònzu sm l'inculare.
incumandamèntu sm raccomandazione, affidamento.
incumandàre vrb raccomandare, affidare - mdn - bae chin Deu e a Nostra Sennora t'incumando - zeo ja l'apo incumandau 'ene ma su mundu l'at fatu istrassire dae su caminu 'onu - bae semper deretu ca a totu sos santos t'incumando.
incumandàu pps agg indiavolato, raccomandato - mdn - no lu poto assutaponnere, paret incumandau - sa mama non l'iscurtat prus ca ja l'at incumandau 'ene sa muzere, bonu proe li 'acat.
incumandònzu sf il raccomandare.
incumeràda sf sgroppata, scalciata - al - e atentu chi non si 'ortet / a mossas e incumeradas.
incumeràre vrb sgroppare, scalciare.
incumpatìbile agg incompatibile.
incùnza sf messe, raccolto - al - po 'ide si s'incunza 'e su coro / est paca chi cumpensa' su dolore. P. Sotgia.
incunzàda sf risultato, raccolto.
incuràre vrb bucare la pelle, forare col coltello.
incuriosìre vrb incuriosire.
incuriosìu pps incuriosito.
incurpadòre sm accusatore.
incurpàre vrb incolpare, accusare.
incurpàu pps accusato.
incurpònzu sm l'incolpare.
incurrutàre vrb mettere il lutto, rattristare.
incurrutàu pps agg vestito a lutto.
incurtzadòrzu sm scorciatoia - mdn - a pè ses benniu? no, apo picau sos incurtzadorzos.
incurtzadùra sf accorciatura.
incurtzàre vrb accorciare.
incurtzàu pps accorciato.
incurvadùra sf torsione.
incurvàre vrb torcere, piegare, chinare - mdn - cantu prus t'incurvas, prus su culu ti che 'iden.
incurvàu pps piegato.
incurveddàre vrb rattrappire, contrarre.
incurveddàu rattrappito - mdn - e tziu Boelle comente est? Incurveddau a ghisa mala, mancu s'alinu podet torrare.
incurveddònzu sm il rattrappire.
incurvinàu agg aggobbito, rattrappito.
indebilitàre vrb indebolire.
indebilitàu pps indebolito - mdn - m'at narau su dutore a mi pasare in ierru in su sole e in istade in s'umbra, ca che soe tropu indebilitau.
indebilitònzu sm indebolimento.
indennidàde sf indennità.
indennizàre vrb indennizzare.
indennizàu pps indennizzato.
indennìzu sm indennizzo.
indentìnzu sm dentizione.
indentìre vrb mettere i denti.
indentìu pps agg dentato, munito di denti.
indetzisiòne sf indecisione.
indetzìsu agg indeciso.
indiànu sm agg indiano.
indiaulàre vrb indiavolare, mettere in agitazione.
indiaulàu pps agg indiavolato.
indicatziòne = inditu.
indiferènte agg indifferente.
indifèsu agg indifeso.
indilicàre vrb rendere più delicato, indebolire.
indilichìu pps agg reso delicato, debole.
indimoniàre vrb indemoniare.
indimoniàu agg indemoniato.
indinnàre vrb indignare.
indinnàu pps indignato.
indìnnu agg indegno.
indipendènte agg indipendente.
indipendèntzia sf indipendenza.
indirizàre vrb indirizzare.
indirizàu pps indirizzato.
indiscrètu agg indiscreto.
indiscretziòne sf indiscrezione.
indisicàu pps ammalato di tisi.
indisichìre vrb ammalarsi di tisi.
indispetìre vrb indispettire.
indisponènte = intrante.
indispònnere = dirgustare, nechidare.
indispòstu = dirgustau, malaidu.
indissiàre vrb indirizzare, informare.
indissiàu pps segnalato.
indìssiu sm segnalazione.
indissolùbile = presu a nudu mortu.
indistruttìbile = eternu, chene fine.
inditàre vrb indicare, insegnare - mdn - ja ch'at a bessire 'onu cussu pipiu, su babu l'est inditande totu sos zestros - a inditos s'acatat peri Roma - no ind'ites chin su poddiche - a mi nche l'inditas a domo de tzia Maria?
inditàu pps indicato.
inditònzu sm l'indicare.
indìtu sm indicazione - mdn - non b'at perunu inditu e non be resesso a l'acatare.
individuàre = acatare.
individuàu = acatau.
indivisìbile agg indivisibile.
indoàre vrb mettere le doghe.
indovinadòre agg indovino.
indovinàre = addeinare.
indovinàu = addeinau.
indovìnu sm indovino.
indovìnzu sm indovinello.
indùere vrb indurre.
induìnzu sm l'indurre.
induìu pps indotto.
ìndula sf indole.
indulgèntzia sf indulgenza.
indunindùnu in d-unu in d-unu avb d'un tratto, improvvisamente - mdn - fipi allegande de tziu Baddore e indunindunu m'essis issu... mi soe fata de milli colores.
induràre vrb tardare.
induràu pps tardato.
indurcàre vrb addolcire - mdn - mancari ti l'indurches su cazu, muzere tua ja ti nd'at fatu orulletas - mi ca je est indurcandesi, grassile - su cafè lu cherzo durche, ja bastat sa vida chi est ranchia.
indurcàu pps agg dolce, addolcito.
indurcònzu sm l'addolcire.
indurònzu sm il tardare.
indùstria sf industria.
industriàle agg industriale.
industriòsu =fachidore, travalladore.
inèco avb qui.
inèlo avb là.
inèlonde avb là - mdn - ineco ja est puliu, ma inelonde mundau as? Sisse, apo mundau ineco e inelo.
inèrtzia sf inertzia.
infallìbile = chin non faddit mai.
infamànte = birgonzosu, iscandalosu
infamàre = bocare a iscandalu
infàmia = birgonza, iscandalu.
infàrtu = santreccoro.
infetàre = brutare, impestare.
infètu sm infetto.
infetziòne = maladia, pesta, tràsidu.
infiamàre vrb infiammare.
infiamàu pps infiammato.
infìnes avb infine.
infinìu agg sm infinito, universo.
infortùniu sm infortunio.
infratziòne sf infrazione.
ingabadòre agg ingannatore.
ingabàre vrb gabbare - mdn - issu est ingabande a Deu e su mundu - s'ingabu torrat a s'ingabadore - pacu sustassia b'at, mi paret ca at a esser totu un'ingabu - est un'ingaba ingaba - po m'ingabaret issu, menzus m'arrumbo sola.
ingabatèmpus agg lavativo, perdigiorno.
ingabàu pps gabbato.
ingabèri ingannatore - al - sighinde s'ingabera / istella lucorosa de su norte. G. Brocca.
ingàbu sm inganno.
ingaddeìnzu sm giramento di testa.
ingaddinàre vrb far girare la testa - mdn - finila de inghirimolare ca mi ses ingaddinande - non fachet a m'arritzare ca m'ingaddinat deretu - custas dies so a ingaddeinzu - soe totu ingaddinau.
ingaddinàu pps sottosopra, scombinato.
ingalanà pps abbellita.
ingalanare vrb abbellire, agghindare
ingalenàre vrb appisolarsi, chiudere gli occhi.
ingalenàu pps appisolato.
ingaleràre vrb incarcerare.
ingaleràu pps incarcerato.
ingallonàre vrb gallonare.
ingambalàu agg munito di gambali.
ingannàre = ingabare.
ingannàu = ingabau.
ingannèri = ingaberi.
ingannìa sf raggiro, inganno.
inganniòsu agg ingannevole.
ingànnu = ingabu.
inghèngu sm smorfia, il mimare.
inghertzàre vrb ammaccare, deformare.
inghertzàu agg ammaccato.
inghilimìstru sm dettaglio, coso, accessorio – mdn - mi l’at fatu chin totu sos inghilimistros.
inghirimòla sm girare su sé stessi, lavorio senza posa, tortuosità.
inghirimolàre vrb roteare, sfaccendare senza fermarsi - mdn - soe dae manzanu chito inghirimolande - si non finit cust'inghirmola, guai, ca mi nche collini - su pipiu fit inghirimolande e ch'at iscutu sa conca a sa zaminera.
ingorrosìa sf ingordigia, avidità - mdn - ja si proat a facher a bonu ma s'ingorrosia lu cumbinchet - a domos e terrinos ma s'ingorrosia l'ispinghet a cherrere su chi no at.
ingorròsu agg avido, ingordo.
ingranàre vrb ingranare.
ingrandimèntu sm ingrandimento.
ingrandìre irmanniare vrb ingrandire.
ingranidùra sf maturazione dei cereali.
ingranìre vrb granire.
ingranìu agg pps prospero, copioso di grani.
ingranzeàre vrb donare, soddisfare.
ingranzèu sm dono, favore.
ingrassàre vrb ingrassare.
ingrassàu pps agg ingrassato.
ingrassònzu sm l'ingrassare.
ingràssu sm ingrasso.
ingrediènte sm ingrediente.
ingrèminu in greminu cng mentre, nel momento in cui - mdn - fipi goddindeminche duas ficos e m'an acatau in greminu - fit basandesi s'amorada e los an acataos in greminu - pesa... no apo chi m'acaten in greminu.
ingribiàre vrb invischiare, ingabbiare.
ingribiàu pps invischiato.
ingrogàre vrb ingiallire.
ingroghìu pps agg ingiallito - al - su 'e tres est bolau / che ingroghida 'oza 'e Santuaine. G. Brocca.
ingrostàre vrb incrostare.
ingrostàu pps agg incrostato.
ingrussadùra sf ingrossamento, rigonfiamento.
ingrussàre vrb ingrossare.
ingrussàu pps agg ingrossato.
ingrussònzu sm l'ingrossare.
inguèntu sm unguento.
ingulumàre vrb prendere gusto.
ingulumàu pps agg assuefatto a cose piacevoli, goloso.
ingùlumu sm assuefazione, diletto.
ingurdadùra sf ottusità.
ingurdàre vrb ottundere.
ingurdàu pps agg smussato, ottuso.
ingùrdu agg animale in estro.
ingùrdu agg ottuso, non affilato.
ingurtidòre agg inghiottitore.
ingurtidòrzu sm inghiottitoio, esofago,voragine - mdn - fit bufande, pariat s'ingurtidorzu de Nùraghi.
ingurtìnzu sm l'inghiottire.
ingurtìre vrb inghiottire - mdn - a su poveru li tocat a ingurtire chene gana - donnia ingurtu est inimicu de su sidiu - su peus a ingurtire no est su travallu ma su malu trattare - ch'apo a ingurtire peri custu, intas si est ranchiu.
ingurtìu pps inghiottito.
ingùrtu sm sorso.
inìe avb lì là - mdn - che so andau a pè intas a inie - dae inoche a inie, pacu tretu b'at - inoche est proende, inie fit lentinande - inie s'usat a un'ateru 'etu.
inimicàre vrb inimicare.
inimicàu pps inimicato.
inimìcu sm agg nemico, demonio - frt - maleitu s'inimicu de s'iferru siat.
innadicàda sf sculacciata.
innantàrzu agg puntuale, che arriva in anticipo.
innàntis avb prp prima - mdn - innantis sa camisa chi non su zipone - chie b'at innantis? - innantis cheret a travallare e tando si podet ispassiare - dae como a dainnantis m'apo a cumportare menzus - dies innantis de si cojuare - innantis miu be nd'at colau atteros medas - comente 'achen in Bosa: innantis s'amorat e tando s'isposat.
innèdda avb lontano.
inneddìtu avb piuttosto lontano, lontanuccio.
inneddùe in neddue avb da nessuna parte.
innenneriàre vrb diventare meticolosi, essere scrupolosi.
innennèriu sm meticolosità, minuziosità.
innestadòre sm innestatore, pratico di innesti.
innestàre vrb innestare.
innestàu pps innestato.
innestìnu sm innestino, coltello per innesti.
innestònzu sm l'innestare.
innetadùra sf pulitura.
innetàre vrb pulire, bruciare le erbacce, preparare per l'aratura - al - ara, massaju, semena su granu / ja chi sa terra brusà l'has d'innettu. L. Loi
innetàu pps pulito.
innicràre vrb nitrire.
innìcru sm nitrito.
innidèsa sf nitidezza, verginità.
ìnnidu agg animale senza segno di riconoscimento.
ìnnidu agg prato vergine, non pascolato.
ìnnidu agg senza macchia, intatto.
innieddicàre vrb annerire.
innieddicàu pps agg annerito - mdn - sos caminos de como son innieddicaos dae su catramu - prus mi lu pompio e prus innieddicandesi mi paret - a sos butegheris si lis innieddicat s'anima chin custos pressios.
innieddicònzu sm l'annerire.
innorànte agg ppr ignorante.
innoràntzia sf ignoranza.
innoraòna in ora 'ona isc alla buonora, esclamazione di meraviglia o di dolore - mdn - torrau che ses, innoraona, como 'ipi iscretia - innoraona chi ti siat, ja ses pacu parau in pitiches puru - fachemilu unu risicheddu, innoraona chi ti siat - bae innoraona e cand'arribas iscries - ais - sos anzelos bos dian s'innorobona / e zeo bos la dao de parte mia.
innoriàre vrb calunniare, disonorare.
innoriàu pps calunniato.
innòriu sm disonore, infamia.
innoromàla in ora mala isc vai in malora - mdn - son fachendemi a befe, innoromala chi lis siat - e innoromala, a non cumprendere sa terra chi lu juchet - bae innoromala - innoromala colet donnia note, s'omine chi furau m'at su capote - si sighit custu fritu andamus totu innoromala.
innossènte agg innocente.
innossèntzia sf innocenza.
innossèssia sf innocenza.
innudàre vrb denudare.
innudàu pps denudato.
innudònzu sm il denudare.
innudricadòrzu sm articolazione, giuntura - mdn - chin cust'umidu mi dolen totu sos innudricadorzos.
innùtile agg inutile.
inòche avb qui - mdn - a n-ue ses andande, mi ca est inoche - non ti tremas dae inoche - benie totu a inoche - inoche b'at pacu 'ite irballare - inoche soe jeo e inoche est su coro miu - inoche no est che a inie, donnia 'idda at sas costumassias suas - dae inoche a cussa die, che nd'at a colare aba in su riu.
insìgna sf insegna, stendardo.
intaccàre vrb intaccare.
intaccàu pps intaccato.
intàccu sm tacca, incisione.
intàntu avb intanto.
intauladùra sf intavolatura.
intaulàre vrb pavimentare con tavole.
integràle intreu agg integrale.
intelizènte ispipillu agg intelligente.
intèndere vrb sentire, udire, ubbidire - mdn - intesu as? - intende ca ti naro una cosa (ite) su culu 'e tzia Anna Rosa - ja iscurtat ma no intendet - no intendet a cuss'urica - mancu po sa 'irgonza de chie t'intendet - si no l'intendet a paraulas, no l'intendet mancu a catzotos - m'intendo sa caentura in ossos - bene t'intendes? - non d'at chertu mancu s'intesa - no intendet mancu sos corfos - malu che-i custu, non be nde depet aer ateru, no intendet mancari lu morzas.
intendìnzu sm il sentire.
intèntu sm intento.
ìnter intèri prp fra, tra - mdn - mi dolet interi mata e cossa - m'at puntu interi costas - issinteri fipi 'achende atera cosa - in cuss'interi mi so pasau - issu si ch'est postu intremesu.
interessamèntu sm interessamento.
interessàre vrb interessare.
interessàu pps interessato.
interessòsu agg tirchio, spilorcio.
interèssu sm interesse, patrimonio.
intermèdiu agg intermedio.
intèrnu agg interno.
interpellàre vrb interpellare.
interplanetàriu agg interplanetario.
interpretàre vrb interpretare.
interràre vrb sotterrare.
interramòrtos sm beccamorti.
interratàre vrb fissare le tegole con la malta. Nelle case dove c'era "su 'ochile" le tegole venivano sistemate a secco, per dare modo al fumo di fuoriuscire. Per non essere portate via dal vento, le tegole venivano trattenute da alcune pietre.
interràu pps sotterrato.
interrogàre vrb interrogare.
interrònzu sm il sotterrare, tumulazione.
intèrru sm inumazione.
intertàche agg intraprendente.
intertenìnzu sm l'intrattenere.
intertènnere vrb intrattenere, appassionare.
intertènniu pps agg intrattenuto, occupato.
Intertèsu pps agg intrattenuto, occupato.
intertzèdere vrb intercedere.
intervèntu sm intervento.
intesòne sm sentore, notizia vaga.
intèssere vrb intessere.
intessiòne sf intenzione - mdn - est de mala intessione - ca est de mal'intessione, cumparit intas prus lezu - brutu mal'intessionau chi non ses ateru - est gasi de mal'intessione chi non ti dat una tassa de aba, mancu si ti 'idet morinde de su sidiu.
intèssiu pps intessuto.
intestàre vrb intestare.
intèsu pps sentito - mdn - intesu as a chie est s'agonia? - no as intesu no? - non facas finta de no aere intesu.
ìntima agg sf intima.
intimàre vrb intimare.
intimassiòne sf notifica, atto.
intimàu pps intimato.
intimidàde sf intimità.
intimorìre vrb intimorire.
intimorìu pps intimorito.
intìnghere vrb tingere.
intìnnu sm segno, incisione cutanea.
intìntu pps tinto.
intìnu bintìnu sm colore del manto animale.
intitulàre vrb intitolare.
intitulàu pps intitolato.
intolàda sf colpo mortale con la parte non tagliente della scure e della roncola.
intoladòre agg colui che accoppa.
intolàre vrb accoppare.
intolàu pps agg accoppato.
intonàre vrb intonare.
intonàu pps intonato.
intorticadùra sf torsione.
intorticàre vrb torcere.
intorticàu pps agg deformato.
intorticònzu sm il torcere.
intostàre vrb indurire, rassodare.
intostàu pps agg indurito.
intràda sf entrata, ingresso - a s'intrada de s'istade che tiramus su linu - m'an dau s'intrada a domo de s'amorada - s'intrada de domo est in su caminu de susu - pacu bene, nois pacas intradas amus - in domo non nego s'intrada a nessunu - a custu locu est sa prim'intrada - si cheret Deu, a s'intrada de s'annu nou nos cojuamus - a s'intrada de su fritu paret ca m'intendo peus.
intradùra sf entratura, acquisizione - mdn - est durgalesu de intradura - est parente de intradura.
intraèssi sm frenesia, l'entrare e uscire senza posa.
intrallatzàre vrb intrallazzare.
intrallàtzu sm intrallazzo.
intramincùlu agg scocciatore, rompiballe.
intrànna sf seno, ventre - al - e galu b'ha' sentore in sas intrannar / de violenzar d'anima. P. Sotgia.
intrannàu pps agg. ben'intrannau, mal'intrannau - beneducato, maleducato.
intrànte agg indisponente, insistente.
intràre vrb entrare - mdn - est un’omine intrau in tempus - est intrande a su mundu - po issu non mi nche cherzo intrare a su 'ocu - non l'at intrande late - como intrat in s'impresa e podimus collire carchi soddu - m'est intrau in conca - si ch'est intrà a cumbentu - no intres in contos chi non connosches - ma custu 'ite b'intrat chin sa pulitica? - cantas chiriasas b'intrat in d-unu chilu? - cando si ch'intrat, non sentit de si ch'andare - si m'intrat in punzos l'uchio - in custu comune nostru non b'at intradas chi bastan - issa si 'achet sa seria, ma jeo isco su modu de l'intrare - li so intrau faula po 'eru.
intràre a su mundu lcz nascere, venire al mondo.
intratenimèntu sm intrattenimento.
intratènnere vrb intrattenere.
intratèsu pps intratteso.
intregàre vrb dare, consegnare, dedicare - mdn - a l'ischis ca ti l'apo a intregare a tie, ca soe maca.
intregàu pps affidato.
intrègu sm affidamento, consegna, dedica.
intremèsu prp cng tra, fra, nel mentre - mdn - intremesu su paponzu si fachiat una cantada - intremesu s'allegonzu, ap'intesu custu tunchiu - ponechelu intremesu s'unu e-i s'ateru.
intreòre sm superbia, alterigia.
intrèu agg integro, superbo, altero.
intreveràre vrb interpolare, alternare, intrecciare.
intreveràu pps interpolato, intrecciato, agganciato.
intrèveru sm interpolazione, intreccio.
intristàre vrb rattristare.
intristàu pps rattristato.
intristìu pps rattristato.
intritzidùra sf intreccio.
intritzìnzu sm intreccio, intrico.
intritzìre vrb intrecciare.
intritzìu pps agg intrecciato.
ìntro avb prp dentro.
introìdda intro de 'idda prp nel paese - mdn - e s'omine ghirau ch'est? s'impreu sù como ja est in introidda.
introitàre vrb introitare.
introitàu pps introitato.
intubadùra sf intubatura.
intubàre vrb intubare.
intubàu pps intubato.
intucoràre vrb edulcorare.
intucoràu pps edulcorato.
intuìre vrb intuire.
intuìu pps intuito.
intùmbu sm eco.
intundàre vrb circondare.
intundàu pps circondato.
intundònzu sm il circondare.
intùndu sm intorno, in tondo.
intunicadòre sm imbianchino.
intunicàre vrb imbiancare.
intunicàu pps imbiancato.
intùnicu sm tinteggiatura.
inturpàre vrb accecare.
inturpàu pps agg accecato.
inturtàre vrb impastare, imbrattare.
inturtàu pps agg impastato, imbrattato.
intùrtu sm impasto, insudiciatura.
inturuddàre vrb mescolare col mestolo, intromettersi.
inturuddàu pps mescolato, intromesso.
inturuddòne agg faccendiere.
intzaicàre vrb far capire, penetrare - mdn - so tres oras ispiegandesilu e non be resesso a si che lu intzaicare.
intzecàre vrb accecare.
intzèccu sm accecamento, fastidio - mdn - cando mi l'ifrichino, no ischis s'intzeccu chi mi dat.
intzènsu = timanza sm incenso.
intzertèsa sf incertezza.
intzèrtu agg incerto.
intziprià pps agg incipriata.
intzipriàre vrb incipriare.
intzitàre vrb incitare.
intzitàu pps incitato.
intzoàre vrb chiodare, intzoare sas iscarpas.
intzuddàre vrb mettere la setola in punta allo spago mtf entrare o ottenere con la forza o con l'inganno, fregare.
intzuddàu pps agg munito di setola , spago con la punta di setola - mdn - ja at proau ma no at intzuddau chin mecus - pacu 'ite intzuddare at.
inùe in ue avb dove - mdn - inue ses? - inue l'as postu? - inue ti chirco cando torro? - de n-ue ses? - non isco prus dae n-ue 'enzo ne a n-ue ando - no isco dae n-ue diaulu bocat a campu cussas paraulas.
inumànu agg inumano.
inundàre vrb inondare.
inundàu pps agg inondato.
invàdere vrb invadere.
invàdiu pps invaso.
invàlidu imbalidu agg invalido.
invasiòne sf invasione.
invasòre sm invasore.
invertìre = zirare sa banda.
invertìu pps invertito.
investidùra sf investitura.
investìre vrb investire.
investìu pps investito.
inzelosìnzu sm l'ingelosire.
inzelosìre vrb ingelosire.
inzelosìu pps ingelosito.
inzeneràre vrb generare - al - menzus m'aeres lassadu / chene m'aere nemancu inzeneradu. M. Fronteddu.
inzeneràu pps generato.
inzeniàche agg ingegnoso, di multiforme ingegno.
inzeniàre vrb arrangiarsi.
inzeniàu pps arrangiato.
inzenièri sm ingegnere.
inzèniu in zeniu sm simpatico - mdn - cussu ja l'est rutu in zeniu - no at perunu zeniu - est a bidere si li ruet in zeniu.
inzèniu sm ingegno.
inzertàre vrb azzeccare, indovinare - al - una G e una S do in manu / a chie cheret su lumene inzertare. N. Mereu.
inzertàu pps azzeccato.
inzessadùra sf ingessatura.
inzessàre vrb ingessare.
inzessàu pps ingessato.
inzìle sm indole.
ìpi fìpi vrb essere, ero.
ipòtesi sf ipotesi.
ipotèticu sm ipotetico.
ìra sf ira, abbondanza - mdn - ma totu custa presse as, ja est nudda s'ira - b'at colau un'ira 'e zente - est un'ira sa cosa chi b'est incue.
iràda = ghirada.
irbaccalàda sf bastonata, colpo di bastone.
irbaìre vrb sprecare, sciupare.
irbaìu pps agg inoperoso, randagio, dissipatore.
irballàre vrb sbagliare.
irballàu pps sbagliato.
irballònzu sm lo sbagliare.
irbàllu sm sbaglio, svista, refuso.
irbambiàre vrb insipidire.
irbambiàu pps insipidito.
irbandàre vrb sbandare, perdere la retta via.
irbandàu pps sbandato.
irbardellàu pps discinto, disordinato.
irbarràre vrb scassinare.
irbarratzàre vrb sbarazzare.
irbarratzàu pps sbarazzato.
irbarràu pps scassinato.
irbarriàre vrb spalancare.
irbarriàu pps agg spalancato.
irbarriolàre vrb spalancare.
irbarriònzu sm lo spalancare.
irbatilàda sf mazzata, percossa.
irbeccàre vrb ammazzare, macellare.
irbeccàu pps ammazzato.
irbèulu sm lamento, muggito bovino.
irborrocàre vrb erompere, debordare.
irborrocàu pps straripato.
irbotàre vrb prorompere.
irbrìssu agg spiantato, vuoto.
irbùfida sf sbuffo - mdn - fit totu su sero a irbufidas - cando no l'andat bene una cosa cumentzat a irbufidas.
irbullonàre vrb sbullonare.
irbullonàu pps sbullonato.
irburràda sf eiaculazione.
irburràre vrb eiaculare.
irbussàre vrb spennare, vincere tutto.
irbussàu pps spennato, senza un soldo.
irbùtida sf conato.
irbutonàre vrb sbottonare.
irbutonàu pps sbottonato.
irbutonònzu sm lo sbottonare.
irdellàre vrb separare gli agnelli dalle madri.
irdentàre vrb sdentare.
irdentàu pps agg sdentato.
irdèrghere vrb scacciare.
irdèrghiu pps scacciato.
irdoàre vrb togliere le doghe, spezzare le doghe.
irdoàu pps agg sdogato, spezzato, crepato.
irdobàre vrb picchiare, colpire.
irdraganàre vrb sconquassare.
irdraganàu pps agg sconquassato, malridotto.
irdroboladùra sf scorpacciata, abbuffata.
irfàchere vrb disfare - mdn - issa cheret facher e dirfacher, ma 'achet su chi podet.
irfadàre vrb annoiare, scocciare.
irfadàu pps annoiato.
irfaddìa a s'irfaddia sf inesatta - al - Fabiu, mumuchiande una cantone / ch'ischit solu repite' a s'irfaddia. G. Mulas.
irfadòsu agg noioso, scocciatore.
irfàdu sm noia, scocciatura.
irfainàre vrb lasciare, abbandonare.
irfainàu pps abbandonato.
irfainònzu sm l'abbandonare.
irfamiàre vrb diffamare.
irfamiàu pps diffamato.
irfamicàre vrb affamare.
irfamicàu pps affamato.
irfardìre vrb scampare.
irfardìu pps scampato.
irfasàre vrb sfasare.
irfasàu pps sfasato.
irfascàre ifascare vrb sfasciare, aizzare.
irfascàu ifascau pps sbendato, incitato.
irfassàre vrb sfasciare, rompere.
irfàtu agg sfatto, stanchissimo.
irfatzìa agg sfacciata.
irfècu sm ingiuria, improperio.
irfeminellàre vrb ripulire i tralci dai germogli.
irferiàre vrb ammanettare.
irferràu agg pps sferrato, senza ferri.
irfèrta iferta sf toppa, pezza.
irfèstu sm cortesia, impegno.
irfiadàre vrb perdere il fiato.
irfiadàu pps sfiatato.
irfiassàre vrb sfasciare.
irfiassàu pps sfasciato.
irfìda sf sfida.
irfidàre vrb sfidare.
irfidiàu agg infido, falso.
irfinicàre vrb assottigliare.
irfinicàu pps assottigliato.
irfirzinà pps agg sverginata.
irfirzinàre vrb sverginare.
irfòcu sm sfogo, orticaria.
irfoddonàre vrb levare la buccia agli acini.
irfoddonàu pps sbucciato, infiacchito - mdn - non de poto prus, che soe totu irfoddonau.
irfoetàda sf scudisciata.
irfoetàre vrb frustare.
irfollàre vrb sfollare, marinare la scuola.
irforràre vrb scavare.
irforronconàre vrb scavare, rovistare.
irfortzàre vrb sforzare.
irfortzàu pps sforzato.
irfòrtzu sm sforzo.
irfossàre vrb scavare.
irfossàu pps scavato, sterrato.
irfossònzu sm lo scavare.
irfozàre vrb sfogliare.
irfozàu pps agg sfogliato.
irfozolàre vrb sfogliare, mettere in mostra - al - bae imbonora, be cheriat tantu / a irfozolare su divinu inzìle. G. Brocca.
irfozolàu pps sfogliato.
irfracchìre vrb debilitare, spossare.
irfracchìu agg pps debilitato, spossato.
irfrachilàda sf cretineria.
irframajàu agg infiammato, arrossato.
irfrancàre ifrancare vrb strappare, scippare.
irfrancàu ifrancau pps scippato.
irfranchiàre ifranchiare vrb graffiare.
irfrasellàre vrb sfracellare.
irfrasellàu pps sfracellato.
irfràssu sm abbuffata.
irfriàre vrb sgranare, sgretolare.
irfriàu agg sgretolato.
irfrichinàre ifrichinare vrb spezzettare, rimuginare - mdn - s'acchipudda l'apo irfrichinà a fine - so 'alu irfrichinandemi su contu d'eris sero.
irfrissidànde ppr sfrigolando.
irfrissidàre vrb sfrigolare - al - l'irfrissidan in conca / in trumuzones de luche e d'agonia. G. Brocca.
irfrissidònzu sm lo sfrigolio.
irfrocàre vrb cercare, darsi da fare.
irfrocheddàre vrb interrogare, intervistare.
irfrocheddàu pps interrogato.
irfroddocàre vrb domandare, strappare informazioni.
irfroeddàre vrb liberare dai polloni.
irfrunìre vrb sfornire, sguarnire, diradare.
irfrussàre vrb pigliare, vincere, rubacchiare.
irfrutuàre vrb sfruttare.
irfrutuàu pps sfruttato.
irfuàda sf breve periodo, folata.
irfuddìre vrb sbriciolare, dilatare.
irfunàre vrb sciogliere.
irfunàu pps sciolto.
irfundapadèddas irfunda padeddas bot sf bupleuro.
irfundàre vrb sfondare, abbattere.
irfundàu pps agg sfondato.
irfurràda sf sfornata.
irfurràre vrb sfornare.
irfutìnzu sm lo sfottere.
irfutìre vrb sfottere.
irgaddàre vrb scuoiare il cinghiale.
irgaddàu pps agg scuoiato.
irgaliàre vrb strappare le ungule dei maiali dopo averle riscaldate al fuoco. - mdn - como uscramus su porcu e cando l'irgaliamus ti nde 'aco 'ustare una.
irgannadòre agg scannatore.
irgannàre vrb scannare.
irgannàu pps scannato.
irgannònzu sm lo scannare.
irgantzàre vrb sganciare.
irgantzàu pps sganciato.
irgàrda sf scardasso.
irgardàre vrb cardare.
irgarràre vrb sgarrare.
irgarriàre vrb scaricare
irgarriàu pps scaricato
irgarriàda sf scarica.
irgàrriu agg scarico.
irgàrru sm sgarro.
irgattilàre vrb accoppare, colpire alla nuca.
irgattilàu pps agg accoppato.
irghelàre vrb scacciare.
irghelàu pps scacciato.
irghelònzu sm lo scacciare.
irghinnàre vrb spennare, vincere tutto.
irghinnàu pps spennato.
irghirghilliàre vrb sghignazzare.
irghirghìllios sm sghignazzate, gorgheggi.
irgomàre vrb sgommare.
irgonfiàre vrb sgonfiare.
irgonfiàu pps sgonfiato.
irgorgoenàre vrb sgolare.
irgorgoenàu pps agg sgolato.
irgrabàu agg sgarbato.
irgràbu sm sgarbo, scortesia.
irgràmiu sm grido, lamento, vagito - al - marzanes, astores, sirvones / irgramios e cantos de milli tirpias. L. Loi.
irgranàre vrb sgranare, recitare - mdn - a m'azuas a irgranare su pisellu - ch'irgrano sa fà e che che la ponzo a cochere chin acchipudda e amenta - veramente non si ch'irgranat duos rosarios - m'umbro a zoviare a Pauleddu ca mi nch'irgranat donnia 'orta una dosina de grobes.
irgranàu pps sgranato.
irgranònzu sm lo sgranare.
irgranzàre vrb disgregare, sgretolare
irgrenzàre vrb vituperare, schernire.
irgrènzu sm vituperio, obbrobrio, difetto fisico o morale - mdn - ja l'as fatu pacu a irgrenzu, innoraona chi ti siat - issa est bona a bocare irgrenzos mì.
irgroddàre vrb pulire, sgrommare.
irgroddàu pps sgrommato, ripulito.
irgrostàre vrb scrostare, ripulire.
irgrostàu pps scrostato.
irgurguzàre vrb rompere il collo della bottiglia o della brocca.
irgurzàre vrb tagliare in modo non netto, lasciando delle fibre, delle sfilacciature.
irgùrzula sf sfilacciatura, trama, fibra pendente.
irmalaidàre vrb ammalare.
irmalaidàu pps agg ammalato.
irmalissiàre vrb smaliziare, rendere scaltro.
irmalissiàu pps agg smaliziato.
irmamadùra sf travaso, sfoltimento della vite.
irmamàre vrb travasare il vino, togliere alla vite i germogli in eccesso, sfoltire.
irmanàre vrb privare delle mani, rendere inetto.
irmanàu agg senza mani - mdn - dae cando si m'est guastà sa lavatrice m'intendo irmanà - bae ca sa cosa la 'aco menzus de tene, ca non soe mancu irmanà - mancu chi esseret irmanau a lu 'achere 'asi male.
irmanicàre vrb togliere il manico, rompere il manico - mdn - ch'apo irmanicau su piccu po lu jucher a fraile - a su primu corfu si ch'est irmanicau.
irmanicàu agg pps senza manico.
irmanniàre vrb accrescere, ingrandire.
irmarinàre vrb perdere i sensi.
irmarinàu pps svenuto.
irmarinònzu sm lo svenire.
irmarràre vrb ottundere un attrezzo.
irmarràu pps agg ottuso, smussato.
irmàrru arc sm errore, colpa.
irmatàre vrb sviscerare.
irmedduinàre vrb stordire.
irmedduinàu pps stordito.
irmelàre vrb smielare.
irmelonàre vrb crepare come un melone.
irmendàre vrb arc confessare, redimere.
irmenticàre vrb dimenticare.
irmenticàu pps dimenticato.
irmènticu sm dimenticanza, oblio - mdn - che lu ponimus in s'ungrone de s'irmenticu - s'irmenticu est difetu de medas.
irmermeddàre vrb rimuginare.
irmermeddàu pps rimuginato.
irmermeddònzu sm il rimuginare.
irmesàre vrb dimezzare.
irmesàu pps agg dimezzato.
irminunchìre vrb smagrire, rimpicciolire.
irminunchìu pps smagrito, rimpicciolito.
irmissidòre sm stupidità.
irmìssidu agg stupido.
irmoliàre vrb discingere, disfare.
irmoliàu pps agg discinto, scomposto.
irmontàre vrb smontare.
irmontàu pps smontato.
irmurruinàda sf crepuscolo.
irmurruinàre vrb imbrunire.
irmurzàre vrb togliere dalla salamoia, far colazione.
irmùrzu sm prima colazione.
irmutzurràre vrb troncare, mutilare.
irmutzurràu agg monco, mutilato.
ironìa sf ironia.
irònicu agg ironico.
irraichinàre vrb sradicare.
irraichinàu pps agg sradicato.
irrajàre vrb irraggiare.
irrajàu pps irraggiato.
irratzàre vrb imbastardire.
irratzàu pps agg imbastardito.
irrecuperàbile agg irrecuperabile.
irregràre vrb prendere il miele dai favi.
irregulàu agg sregolato, sconsacrato.
irrenàre vrb spezzare le reni.
irrenàu pps agg slombato.
irrobadòre agg scippatore, ladro.
irrobàre vrb derubare, scippare.
irrobàu pps derubato.
irrujàre vrb arrossire.
irrujàu pps arrossito.
irvachilàre vrb buttare giù, scaraventare.
irvachilau pps scaraventato.
irvaliàre vrb impazzire.
irvaliàu agg pazzo, folle.
irvaliònzu sm l'impazzire.
irvaliòti agg pazzerello.
irvaliotzàu agg mattoide.
irvàliu sm pazzia.
irvalorìre vrb perdere l'efficacia.
irvalorìu pps agg inefficace, scaduto.
irvalutàre vrb svalutare.
irvarvullià pps agg confusa, intricata.
irvarvulliàre vrb confondere, scompigliare.
irvarvulliònzu sm il confondere.
irvarvùlliu sm confusione, scompiglio.
irvasolàu agg sconclusionato, matto.
irvèllia sf sveglia.
irvenàre vrb svenare.
irvenàre vrb il ritorno in superficie delle acque meteoriche.
irvenàu pps svenato.
irventiàre vrb perdere l'essenza, la gradazione alcolica, il frizzante.
irventiàu agg che non sa di niente, sciocco.
irventoliàre vrb sventolare, arieggiare.
irvetàre vrb aspettare, attendere.
irvetàu pps atteso - mdn - t'apo irvetau trint'annos e como chi so 'etza 'enis a mi pretendere, bae innoromala - l'apo irvetau intas a oje ma como lu mando in casadinas - so 'alu irvetande s'imposta - tantu a irvetare mi tocat.
irvilupàre vrb sviluppare.
irvilupàu pps sviluppato.
irvilùpu sm sviluppo, crescita.
irviolàre vrb fuorviare, traviare.
irviolàu pps fuorviato.
irvirgonzìa agg svergognata, impudente.
irvolicàre vrb muoversi, affrettarsi.
irvolicàre vrb srotolare, svolgere.
irvolicàu pps srotolato, aperto.
irvortàre vrb svoltare, dissuadere.
irvortàu pps svoltato, dissuaso.
irvrentàre vrb sbudellare, togliere gli intestini.
irvulurtiàre vrb frugare, rovistare
irvurvuddàre vrb sciogliere, scomporre.
irvurvuddàu pps agg sciolto, discinto, sfatto - mdn - chingheti ca che ses totu irvurvuddau - sa bardufula si mi nch'est irvurvuddà.
irzeniàu agg antipatico.
irzudissiàu agg dissennato.
irzùnghere vrb disgiungere, sciogliere - mdn - irzungheminche sos boes.
irzùntu pps agg sciolto.
isalàre vrb tarpare le ali, spuntare i cespugli.
isalàu pps tarpato, spuntato.
isalenàre vrb trafelare.
isalenàu agg pps trafelato.
isancàre vrb sciancare, gambizzare.
isancàu pps agg sciancato.
isanimamèntu sm languore.
isapiàre vrb sciamare, andare via.
isarchilàre vrb sgarrettare.
isarchilàu pps agg sgarrettato.
isarvulìre vrb impallidire, spaventare.
isarvulìu pps agg sbigottito.
isasàre vrb levare o rompere le anse - mdn - innoraona chi ti siat, custa est sa 'e tres broccas chi m'isasas.
isasàu agg senza anse.
iscaccàlliu sm sonora risata - mdn - e un'iscaccalliu mi pariat d'intendere.
iscaccamurràre vrb rinfacciare.
iscaccamurràu pps rinfacciato.
iscàccu sm scacco.
iscaddàre vrb raddrizzare, imparare la lezione, ravvedersi, punire - mdn - donnia 'orta li tirao unu pituli, intas a cando che l'apo iscaddau - so iscaddau dae sas feminas e m'arrumbo solu.
iscaddàu pps agg ravveduto.
iscàddu sm scotto, ravvedimento, monito.
iscaddùra sf scotto, lezione - mdn - ispero chi custa gadda li servat de iscaddura.
iscadenàre vrb scatenare.
iscadenàu pps agg scatenato.
iscadèntzia sf scadenza.
iscadìre vrb scadere.
iscadìu pps agg scaduto.
iscaentàre vrb riscaldare.
iscaentàu pps riscaldato.
iscafàle sm scaffale.
iscafiòto sm schiaffo, ceffone.
iscàfu sm scafo.
iscaìre vrb scavare, svuotare.
iscaìu pps agg scavato, cavo.
iscàla sf scala.
iscàla sf impalcatura principale del carro a buoi.
iscalabràre vrb danneggiare, ammaccare.
iscalabràu pps agg danneggiato, contuso.
Iscalandròne sm scala mobile in legno o altro.
iscalàre vrb scalare, togliere.
iscalèdda sf piccola gradinata.
iscalicàre vrb scoperchiare, strappare - mdn - azomai mi nch'at iscalicau s'ocru.
iscalinàda sf scalinata.
iscàllia sf scaglia, zanna.
iscamàre vrb levare la mordacchia (su camu).
iscamàu pps liberato della mordacchia.
iscambessàda sf manrovescio.
iscambèssu sm manrovescio.
iscambiàre vrb scambiare.
iscambiàu pps scambiato.
iscàmbiu sm scambio.
iscaminamèntu sm digressione, allontanamento.
iscaminàre vrb fuorviare - mdn - non sigas a andare chin cussu ca t'iscaminat - ja l'at iscaminà su tempus, peri chene si nd'azungheret issa.
iscaminàu pps agg fuorviato - al - essende iscaminadas / ja torran cojuadas / po cussu est chi fentomo / bajanas chi b'at como.
iscampaniàu agg aperto, spazioso, disboscato.
iscampàre vrb scampare.
iscampàu pps agg scampato.
iscampiàre vrb mostrarsi, presentarsi.
iscampiàu pps presentato, andato.
iscàmpu sm scampo.
iscanaladùra sf scanalatura.
iscanalàu agg scanalato.
iscandalizàre vrb scandalizzare.
iscandalizàu pps agg scandalizzato.
iscandalòsu agg scandaloso.
iscàndalu sm scandalo.
iscandolièra sf utensile usato in edilizia per piegare a mano il ferro.
iscanterzàda sf ceffone, scapaccione.
iscantàre vrb schiantare, crepare, spezzare - mdn - maridu iscontzat domo, fizu iscantat coro - sa cosa frita m’iscantat sas dentes.
iscantàu pps agg crepato, frantumato.
iscàntos avb ogni tanto, talvolta, intermittente - mdn - no est semper chi b'est, s'afatzat a iscantos..
iscantzàre vrb dischiudere - mdn - si no est de bona mutria no iscantzat mancu a ridere - at iscantzau eccanteddu sas lavras - iscantza sa mesu porta si nono nos allupat su 'umu.
iscantzàu pps dischiuso.
iscantzellàre vrb cancellare.
iscantzellàu pps agg cancellato.
iscapàre vrb lasciare, mollare.
iscapàu pps mollato - mdn - ap'iscapau su cane ca est sempere presu - cando non apo potiu prus ap'iscapau.
iscapàu agg senza capo né coda, inaffidabile.
iscapeddàre vrb scappellare.
iscapeddàu pps scappellato.
iscapiavìas agg birbante, vagabondo.
iscapònzu sm il mollare.
iscàpu agg sciolto.
iscapulàriu sm scapolare.
iscaràda sf a cottimo, crepapelle, sfacciatamente - mdn - si lu vidan, cussu papat a iscarada - at papau a iscarada e l'at fatu male.
iscaramànticu agg scaramantico.
iscaramentàre vrb imparare dagli errori fatti.
iscaramentòsu agg che è di esempio, di monito.
iscaramèntu sm monito, lezione - al - su Re nde potat fache' iscaramentu / potat dae nou sas furcas parare. T. Boe - dogni die bidende iscaramentos / sordados mortos a chentos a chentos. B. Branca.
iscaranzàre vrb schiudere, accennare - mdn - est iscaranzande a ridere.
iscaràre vrb guastare la parte migliore.
iscaratilàu agg privo di carattere, svergognato.
iscarcanzàda sf tallonata, pedata.
iscarcanzàre vrb dare colpi di calcagno, scalciare, perdere i tacchi.
iscarchiadòre agg spremitore.
iscarchiadùra sf spremitura.
iscarchiàre vrb pigiare l'uva con i piedi, ammorbidire l'orbace.
iscarchièra sf gualchiera, utensile in legno per la spremitura dell'uva o per ammorbidire l'orbace.
iscariàre vrb massaggiare, frizionare.
iscariàu pps massaggiato.
iscariònzu sm il massaggiare.
iscarotàre vrb smascherare, togliere la maschera - mdn - connoschendemi seis? fortzis non ti connosco mancu si t'iscarotas.
iscàrpa sf scarpa.
iscarpèdda sf scarpetta.
iscarpìta sf scarpetta.
iscarpòne sm scarpone.
iscarrafiàre vrb graffiare, scalfire, scarificare - mdn - 'ite ses fachende? Iscarrafiande cust'ordine 'e pisellu.
iscarrafiàu pps scalfito.
iscarràfiu sm graffio, scalfittura.
iscarraìnzu agg scarno, asciutto - al - chirco chene pasu / sa prachida cara iscarrainza. G. Brocca.
iscarrarzàre vrb dissotterrare.
iscarrarzàu pps agg dissotterrato.
iscarronàre vrb scalcagnare, sgarrettare.
iscarronàu pps agg scalcagnato.
iscarrucàu agg disarticolato, con le gambe divaricate, stanchissimo.
iscàrsu agg scarso.
iscartafolliàre vrb scartabellare.
iscartafolliàu pps scartabellato.
iscartafòlliu sm brogliaccio.
iscartaràda sf boato, scoppio - al - chin galu in sas origas su profundu / e surdu sonu de s'iscartarada. G. Mulas.
iscartaradùra sf crepatura.
iscartaràre vrb crepare.
iscartaràu pps agg crepato.
iscartàre vrb scartare,eliminare.
iscartàre sa ‘ide vrb mettere a nudo il tronco della vite alla base e tagliare le radici superflue.
iscartàre vrb tagliare il mazzo delle carte.
iscàrtu sm agg scarto.
iscartzonàre vrb calare le brache.
iscartzonàu pps denudato, che ha calato le brache.
iscarvatàre vrb dirupare, precipitare.
iscarvatàu pps sfraccellato, dirupato.
iscàrzu sm ingluvie - al - tue e corvai seis duos puzones / po croare cando ais prenu s'iscarzu. B. Carta.
iscasiddàre vrb smielare, cadere, buttare.
iscasiddàu pps agg caduto.
iscassadòrzu sm deviazione.
iscassàda sf bivio, deviazione.
iscassàre vrb deviare, scassare.
iscassàu pps deviato.
iscassiàre vrb impazzire, uscire di senno.
iscassiàu pps agg impazzito.
iscassoletàre vrb uscire di senno.
iscassoletàu pps agg ammattito.
iscàssu sm scasso.
iscastàre vrb cambiare, differire.
iscàta sf squama.
iscatarràre vrb scatarrare.
iscatarràu pps scatarrato.
iscàtula sf scatola.
iscatulàmene sf scatolame.
iscatulèdda sf scatolina.
iscatulicàre vrb disarticolare.
iscatulicàu pps agg disarticolato.
iscatzàre vrb scacciare.
iscatzàu pps scacciato.
iscatzulàda sf sculacciata.
iscatzulàre vrb sculacciare.
iscavadòre sm scavatore.
iscavanàda sf ceffone, scapaccione.
iscàza sf scheggia di pietra - mdn - atrempaminche unu contone e carchi iscaza.
iscazàre vrb squagliare, liquefare.
iscazatòriu sm fonderia.
iscazàu pps liquefatto.
iscazònzu sm lo squagliare.
ischèda sf scheda.
ischedàre vrb schedare.
ischedàriu sm schedario.
ischedàu agg pps schedato.
ischeddàre vrb togliere la schiuma che si forma nei bolliti.
ischeddàu pps ripulito dalla schiuma.
ischèddu sm schiuma, grasso, sozzura - mdn - pica s'isprumajola e teneche su ischeddu - s'aba inue s'est lavau, juchiat su ischeddu.
ischelàre vrb rasserenare, consolare.
ischèletro sm scheletro.
ischèlu sm conforto, evasione.
ischèma sf schema.
ischènte dischente sm apprendista, garzone.
ischerfiare vrb schiacciare.
ischerfiàu pps agg schiacciato.
ischertzàre vrb schiacciare, appiattire.
ischèrtzau pps agg schiacciato, appiattito.
ischèrtzu sm scherzo.
ischerveddàre vrb scervellare, ferire, uccidere colpendo in testa - mdn - so ischerveddandemi pessande a sa nechidade sua - unu catzeddu l'at pesau e duos los at ischerveddaos - so ischerveddandemi de su tontononzu.
ischerveddàu pps agg scervellato, matto.
ischerveddònzu sm lo scervellare.
ischervicadòrzu sm dirupo, precipizio.
ischervicàre vrb precipitare, dirupare.
ischervicàu pps precipitato - mdn - si ch'est ischervicau dae una chiriasa e s'at truncau un'anca.
ischiàvu sm schiavo - al - po lezere s'istoria inchisinà / d'unu populu ischiavu, chene 'oche. P. Sotgia.
ischicconàre vrb attizzare.
ischicconàu pps attizzato.
ischichinàre vrb picchiare, percuotere.
ischichinàu pps percosso.
ischidàre vrb svegliare - al - contande sas oras chi non t'ido / a bortas leo sonnu e mi nch'ischido. P. Cucca.
ischidàu pps svegliato.
ischidòne sm schidione, spiedo.
ischìdu sm agg sveglio.
ischièra sf schiera.
ischifàre vrb schifare.
ischifòsu agg schifoso - mdn - est unu vile e un'ischifosu.
ischìfu sm schifo.
ischìllia sf sonaglio, campanella.
ischimàre vrb sfrondare.
ischimuzàre vrb stormire.
ischimuzonàre vrb sfrondare, spuntare i ciliegi con i frutti.
ischimùzu sm fruscio mtf chiacchiericcio.
ischìna sf schiena, spina dorsale, displuvio - mdn - so a dolore de ischina morinde - non l'aggradat a incurvare s'ischina, accobiadu - est mandrone e ischina non d'incurvat mancu a balla - dae s'ischina de sa Enna Manna si 'idet Gonone e Orosei.
ischinàda sf colpo di reni.
ischinnicàre vrb picchiare, percuotere.
ischintìdda sf scintilla.
ischintorzàre vrb discingere.
ischintorzàu pps agg discinto.
ischìntu pps agg discinto.
Ischìnzu sm il sapere, il conoscere.
ischircàre vrb levare i cerchi delle botti.
ischircàu pps agg senza cerchi.
ischìre vrb sapere conoscere - mdn - a nadare ja l'isco 'ene - ischindelu, non fipi istau andau - eris l'an dau a ischire - l'apo ischiu po cumbinassione - no ischit mancu sa terra chi lu juchet - chie l'ischit su chi nos servat su cras - si mi nche l'ischin in bidda, mi toccan sas corretas po unu mese - est una pessone ischia, lezet e iscriet - si l'aere ischiu dae eris - a lischis cantu 'achet sete chin sete e tres dechessete e e bator vintiunu - allegat chene ischire mancu su ch'est narande - no apo nudda de ti dare a ischire.
ischirtzulète sm piccolo peto, piccola cacca, cosa da niente.
ischissìnzu sm il soffiare il naso.
ischissìre vrb soffiare il naso.
ischissìu pps soffiato.
ischitàre vrb scontare, scalare.
ischitàu agg dai fianchi sottili, flessuoso.
ischitàu sm pps pagato, reso pan per focaccia.
ischitinàda sf contorsione, colpo di reni.
ischitinàre vrb divincolarsi, contorcersi.
ischìu sm agg colto, saputello.
ischizàda sf cengia su una parete rocciosa.
iscoàre vrb mozzare la coda, la parte posteriore.
iscoàu agg privo di coda.
iscodomàre vrb scomodare - mdn - non ti depias iscodomare po mene, ma, Deu ti lu pachet! A chie 'ene 'achet.
iscofadùra sf fortuna.
iscofàu agg fortunato.
iscofùsu agg sconvolto, confuso.
iscògliu sm scoglio.
iscoilàre vrb levarsi presto, di buonora.
iscoitzàda sf colpo di coda.
iscoitzàre vrb scodinzolare, guizzare.
iscolànu sm scolaro.
iscolàsticu agg scolastico.
iscolladòrzu sm dirupo, precipizio.
iscollanàu sm senza collare.
iscollàre vrb cadere, uscire fuori strada, portare sulla cattiva strada.
iscollàu agg pps incidentato - mdn - s'est iscollau chin sa macchina - cussu est pitzinnu chi s'iscollat issu e iscollat peri a atere - s'est iscollau chin su caddu e sone ambos fertos.
iscollàu sm agg scollato.
iscolletàre vrb dirupare, spingere la legna giù per un crinale.
iscolletàu pps dirupato.
iscollièra sf scogliera.
iscoloradùra sf scolorimento.
iscoloràu pps agg scolorito.
iscolorìre vrb scolorare.
isconcamèntu sm rompicapo, arcano.
isconcàre vrb decapitare.
isconcàu pps agg decapitato, matto, somigliante - mdn - non li ponzas ifatu ca est un'isconcau - pompiatulu, est su babu isconcau - l'apo tirau su trucu a sa pudda e tando l'apo irmatà, isconcà e posta a cochere.
isconchinàda sf testata, colpo di testa.
isconchinàre vrb dare colpi di testa.
isconchinònzu sm il dare colpi di testa.
isconfinàre = illacanare, iscussorzare.
isconnòschere vrb disconoscere.
isconnòtu agg sconosciuto.
iscontàre vrb scontare.
iscontipizàre vrb creare disordine.
iscontipizàu agg disordinato, fannullone.
iscontipìzu sm disordine, ignavia, sregolatezza.
iscontrìnu sm scontrino.
iscòntu sm sconto.
iscontzajòcos sm bastiancontrario.
iscontzàre vrb disfare, sfasciare.
iscontzàu pps disfatto, disciolto, dimenticato - mdn - intesu l'as ca an iscontzau s'amoronzu - como su contu si m'est iscontzau - prende 'ene si nono ti si ch'iscontzat.
iscòntzu agg disfatto, disciolto - mdn - unu contu unu contu / unu preide iscontzu / un'ateru acontzau / su contu contau.
iscòpa sf scopa, raspo - mdn - si non mi la finis ti dao tiru de iscopa - chin su sete e chin su re faco s'iscopa - est colau sirvone e m'at lassau carvas de 'ide carriàs de iscopa.
iscopàre vrb divorare - mdn - l'an dau una coconedda e si l'at iscopà in d-unu 'acher de ruche.
iscopàre vrb scopare.
iscopàre = mundare.
iscopàrzu sm costruttore, venditore di scope.
iscopercàre vrb scoperchiare - al - cantana po s'amentu / de cudda tumba antica iscopercà. L. Loi.
iscopercàu pps agg scoperchiato - - mdn una balla l'at iscopercau sa conca.
iscopèrrere vrb scoprire.
iscopèrta sf scoperta - mdn - bella iscoperta 'e Merica mì!
iscopèrtu pps scoperto - mdn - non zuchet un'allatuaonzu, mi paret su chi at iscopertu s'aba lena.
iscopetàda sm schioppettata.
iscopetau pps agg scoppiato.
iscopète sm schioppo.
iscopiàre vrb scoprire, svelare - mdn - como ch'apo iscopiau totu - si mi lu pompio in cara, ch'iscopio deretu 'ite at fatu.
iscopiatìvu lapis iscopiativu agg matita copiativa.
iscopìle sm scopa di lentisco o altre fronde verdi, usato per pulire il forno.
iscòpiu sm segnale, traccia.
iscoppiàre vrb scoppiare.
iscòppiu sm scoppio.
iscopulàre vrb spazzare - mdn - sa 'icumorisca cheret iscopulà innantis de che la 'oddire - fit iscopulande sa piatza de su carvone.
iscoramèntu sm scoramento.
iscoràre vrb colpire al cuore.
iscoràu pps agg colpito al cuore.
iscorazàre vrb scoraggiare.
iscordènte agg scarso, inadeguato.
iscordulàre arc vrb scorrere, fluire, riferito al bestiame.
iscòrporu agg pantagruelico, crepapelle.
iscorràre vrb scornare.
iscorràu pps agg scornato - mdn - o si morit omine o s'iscorrat boe - 'ite m'at lassau? / unu 'oe iscorrau.
iscorriàda sf strappo, rottura, boato - mdn - a comente s'est incurvau s'at iscorriau totu su pantalone - bete iscorriada de troddiu, pariat unu tronu.
iscorriadùra sf strappo.
iscorriàre vrb strappare - mdn - fortzis chin mecus che l'iscorriat acra - sa tela la 'aches a iscorriadura.
iscorriàu agg strappato.
iscòrriu sm strappo, rottura - mdn - non bastat su tapulu a s'iscorriu - l'at intrau unu brocu e l'at fatu un'iscorriu in sa mela 'e s'anca.
iscorroàre vrb rinfrescare, rimettere lo stomaco in sesto, alleggerire l'apparato digerente - mdn - aiò ca nos papamus duas fozas de latucca po nos iscorroare.
iscòrtza sf scorza, corteccia.
iscortzàre vrb scortecciare.
iscortzìnu agg scorzatore, colui che toglieva la corteccia dei lecci per essere usata come colorante, soprattutto nelle concerie.
iscorzadòre agg scuoiatore.
iscorzàre vrb scuoiare.
iscorzàu pps agg scuoiato.
iscorzolàre vrb levare la pelle o buccia, detto soprattutto per i fichi d'India.
iscorzolàu pps sbucciato.
iscosidùra sf scucitura.
iscosìre vrb scucire.
iscosìu pps agg scucito.
iscossiminzàre vrb scompigliare, sconnettere.
iscossiminzàu pps sconnesso, disordinato.
iscossolàu agg sconsolato.
iscossòlu sm sconforto.
iscostumàu agg scostumato.
iscotàre vrb togliere le zeppe.
iscotàu pps liberato dalle biette.
iscotichinàre vrb estrarre ceppi, radici - mdn - cando tziu Pera fit bonificande, a sos iscotichinadores che lis batuat sa cotichina de badas a dom'issoro.
iscotichinàu agg pps liberato dalle radici.
iscotulàre vrb scuotere, scrollare.
iscotulàu pps scrollato - mdn - su nonnu ja at iscotulau, l'at dau in presente s'isporta de cartu, sa candela e batos taeddas.
ìscra sf valle acquitrinosa, letto di fiume.
iscradiadùra sf il toccare di striscio, lo sfiorare - mdn - mi nch'at iscutu su sulaocu e m'est colau a iscradiadura in s'urica.
iscradinaìa iscradina bia bot sf centaurea calcitrapa.
iscraeddàre vrb aprire, chiudere con la chiave.
iscramàre vrb esclamare.
iscrarìa bot sf asfodelo; iscraria viene chiamato lo stelo fiorito, mentre le foglie si chiamano ervutu e l'apparato radicale, cozonale de ervutu.
iscraricàre vrb sbiadire, invecchiare.
iscraricàu pps agg sbiadito, disseccato.
iscrarìda sf schiarita.
iscravadòre agg sm colui che depone il Cristo crocifisso.
iscravamèntu sm rito del venerdì santo.
iscravàre vrb deporre dalla croce.
iscravàu pps deposto.
iscreìnzu sm il preoccuparsi per il ritardo.
iscrentiàre vrb deturpare, ferire.
iscrentiàu agg ferito, deturpato - mdn - est rutu a costa longa e s'est totu iscrentiau - imbolache cussu lastricu ca no as de m'iscrentiare.
iscrèntiu sm deturpazione.
iscrêre vrb preoccuparsi per il ritardo.
iscrètiu agg inquieto, in ansia.
iscrìere vrb scrivere - mdn - bae chin Deu e cando arribas iscrie - una l'itera iscrio / la sello e che l'imbio - a mi l'iscries una grobe po sa biada de mamai?
iscritòre agg scrittore.
iscrìtu pps sm scritto.
iscritùra sf scrittura.
iscrivànu sm scrivano.
iscrocàdas andare a iscrocadas lcz zoppicare.
iscrocàre vrb spezzare i lombi - mdn - deddè mì ca t'iscroco mì - si mi l'ischit mamai m'iscrocat.
iscrocàu pps agg slombato, claudicante.
iscroccàre vrb scroccare.
iscroccàu pps scroccato.
iscrodocàre vrb strappare, scucire, fare la spia - mdn - non s'est potiu mantennere chene iscrodocare - pessa a no iscrodocare tue ca jeo ja non conto - si che li son iscrodocaos sos puntos de s'operatzione.
iscrodocàu pps scucito.
iscròmbe sm ritaglio di tempo, momento libero fra un impegno e l'altro.
iscronniàre vrb deturpare.
iscronniàu pps deturpato.
iscrònniu sm scorno, mostro, sgraziato, delusione - mdn - non mi rispondet cuss'iscronniu - po mi picare cuss'iscronniu, menzus mi corco solu - al - si pesan che pantamas d'iscronniu / a ischidare atavicos timores.
iscrontiàre vrb spaventare, deviare il bestiame - mdn - su truvadore iscrontiat a sirvone po lu 'acher colare in sa posta.
iscròu sm scorno disonore - mdn - a sa 'etzesa s'iscrou.
iscruàre vrb rinsavire, riprendersi dopo i fumi dell'alcool - al - pusti 'e sas affussiones iscruare / podian sor mannos pastas e cotturas. L. Loi.
iscruàu pps rinsavito, normalizzato.
iscuàdra sf squadra.
iscuadradùra sf squadratura.
iscuadràre vrb squadrare.
iscuadròne sm squadrone, raggruppamento.
iscualificàre vrb squalificare.
iscuccàre vrb picchiare, gettare.
iscuccàu pps picchiato, lanciato.
iscuccumeddàre vrb prendere, tagliare il torsolo.
iscucuricàre vrb trombare, rispondere negativamente a una domanda di matrimonio.
iscucuricàu pps bocciato.
iscucurràre vrb sciogliere i buoi dal giogo
iscucuzàre vrb scoprire, levare la coperta.
iscucuzàu pps scoperto.
iscuddìna agg color bruno sporco. (bovini)
iscùdere vrb picchiare, lanciare, scuotere - mdn - l'at iscutu po l'iscudere, propiu chin coro - che l'at iscutu a terrinu sinzale - iscude sa tiaza.
iscudìnzu sm il picchiare.
iscùdu sm moneta corrispondente a cinque franchi sardi - al - como m'as postu unu teracu mannu / bene pacau a pressiu ‘e iscudu. A. Cucca.
iscùdu sm scudo.
iscufortàre vrb sconfortare.
iscufortàu pps agg sconfortato.
iscufòrtu sm sconforto.
iscuilàre iscoilare vrb saltare giù dal letto, alzarsi presto.
isculàu agg fortunato.
isculivìta sf pacca sul sedere.
iscullegàre vrb scollegare.
iscullegàu pps scollegato.
iscultòre agg scultore.
iscultùra sf scultura.
iscumbatàre vrb sbattere, frullare, dividersi.
iscumbatàu pps sbattuto, frullato, diviso.
iscumbeniòsu agg malagevole.
iscumbinàre vrb scombinare.
iscumbinàu pps agg scombinato.
iscumeràre vrb spezzare.
iscumeràu pps agg spezzato.
iscumìnica sf scomunica - al - tres preides bestidos de nieddu / lis facan s'iscuminica papale. T. Boe.
iscuminicàre vrb scomunicare.
iscumìssa sf scommessa.
iscumìtere vrb scommettere.
iscumpanzàre vrb scompagnare.
iscumpanzàu pps scompagnato - mdn - bae imbonora... si non mi cheres tue m'arrumbo iscumpanzau.
iscumpàrrere vrb scomparire, non apparire nella giusta luce.
iscumpàrta sf scomparsa.
iscumpartimèntu sm scompartimento.
iscumpàrtu sm scomparto.
iscumpònnere vrb scomporre.
iscuncordàre vrb rompere la concordia.
iscuntentàre vrb scontentare.
iscuntentàu pps scontentato.
iscuntèntu male cuntentu agg scontento.
iscuponàre vrb svinare.
iscuponàu pps svinato.
iscurcuddàu pps agg che ha distaccato il glande dal prepuzio, iniziazione.
iscùrfere vrb separare due che litigano, ottenere - mdn - so intrau po los iscurfere e an gaddau intas a mimi - so andau a mercau ma pacu cosa ch'apo iscurfiu - s'unica cosa chi ch'ap'iscurfiu, son sas malas allegas - mì non ch'iscurfas ghite ti gastare in turrones.
iscurfidòre agg colui che separa due litiganti.
iscuricàre sm imbrunire, annottare.
iscuricàu pps annottato.
iscuricònzu sm l'imbrunire.
iscuriòre sm buio.
iscuròsu agg tenebroso.
iscurpàre vrb discolpare.
iscurpàu pps discolpato.
iscurrentàre vrb avere la diarrea.
iscurrentàu agg diarroico, che ha la diarrea.
iscurritzàre vrb scorrazzare, galoppare. - al - iscurritzan in campos de laore / che mazolos muscaos.
iscurrutàre vrb togliere il lutto.
iscurrutàu pps che ha tolto il lutto.
iscurtàre vrb ascoltare - mdn - iscurta ca ti naro una cosa - su malu est ca no iscurtat - paret ca t'iscurtat, ma est comente chi alleghes a su muru - chie iscurtat in canales, intendet sos suos males.
iscurtàre vrb togliere le scarpe.
iscurtàu pps agg ascoltato, scalzato - mdn - antis paret ca m'at iscurtau - s'est iscurtau e at toscau su locu.
iscùrtu sm scalzo.
iscurtzòne agg corto, nanerottolo.
iscùru agg sm scuro, buio.
iscùsa sf scusa - mdn - mi paret un'iscusa de malu pacadore - tziu iscusas, issu at un'iscusa po donnia occasione - donnia iscusa est bona po non travallare.
iscusàre vrb scusare - mdn - cosa chi s'usat, totu s'iscusat.
iscusàu pps scusato.
iscusiadòre agg bisbigliatore.
iscusiàre vrb bisbigliare.
iscusiàu pps bisbigliato.
iscùsiu sm bisbiglio.
iscusòrzu sm tesoro sotterrato, nascosto - al - chin su prantu 'e sas eliches / d'un'iscusorzu mannu m'as contau. G. Brocca.
iscussacràre vrb sconsacrare.
iscussertàre vrb sconcertare.
iscussertàu pps agg sconcertato.
iscussèrtu sm sconcerto, sconcertato, rotto.
iscussideràre vrb non considerare.
iscussideràu sconsiderato, scriteriato.
iscussizàre vrb sconsigliare.
iscussizàu pps sconsigliato.
iscùta sf momento - mdn - arrumbati un'atera iscuta ca ja est chito - si 'enis peri tue, in d-un'iscuta che 'achimus totu - be cheret solu un'iscutichedda.
iscùtu pps picchiato, lanciato, vuoto, scrollato - mdn - a mimi non m'ane mai iscutu - si l'an iscutu, de badas no at a essere - est benniu a manos iscutas - l'at iscutu che fizu 'e mala sorte - at iscutu a fundu 'e corru - che l'at iscutu dae s'ata de sa Madalena - iscudet sa tiaza bruta dae sa ventana.
isempiàre vrb sfregiare, ferire.
isempiàu pps agg ferito, contuso.
isèntu agg lento, ritardato, stupido.
isentùmene sm goffaggine, inettitudine.
iseredàre diseredare.
iseredàu pps diseredato.
iserelàu agg pps disorientato.
iserelònzu sm disorientamento.
iserrenìre vrb scegliere, decidere - mdn - a gosi o a gasi at a cherrer a iserrenire carchi cosa.
iserrenìu pps scelto.
iservàre vrb diserbare.
isèta sf spillo, specie di rubinetto di canna.
isfortùna = malasòrte, malaura.
isfràtu sm sfratto.
isocradùra sf cavatura degli occhi.
isocràre vrb cavare gli occhi, rapinare.
isocràu pps agg senza occhi.
isolànte agg sm isolante.
isolàre vrb isolare.
isolàu agg pps isolato.
isoletàre vrb candeggiare.
isòpe bot sm issopo, santoreggia.
isoràre vrb scalfire, sfiorare, intaccare i bordi.
isoràu pps agg scalfito.
isoricheddàre vrb sgretolare i bordi, sbeccare.
isoricheddàu pps agg rosicchiato, sbeccato.
isòrtu agg sciolto.
isòrvere vrb sciogliere - al - ma oje, o Barbagia, / isorve sos caddor de sa 'esta in sa 'untana 'e sa luche. P. Sotgia.
isossàre vrb disossare.
isossàu pps agg disossato.
isozàre vrb sgrassare.
isozàu pps agg sgrassato.
ispaccadùra sf spaccatura.
ispaccàre vrb spaccare - mdn - eris fipi totu sa die ispaccande linna - oje mi tocat a ispaccare preda - s'est ispaccau mesu mesu.
ispaccatròddiu ispacca troddiu sm mtf scherzosamente viene così chiamato il gonnellino del costume maschile. (sa fraca)
ispaccàu pps spaccato.
ispàda sf spada.
ispadaluchènte ispada luchente zlg sf libellula.
ispadentàre vrb togliere il bestiame dal bosco.
ispadìnu sm spadino.
ispàdula sf specie di mazzuolo rettangolare usato per fare il bucato.
ispàdula bot sf biodo.
ispadulàre vrb battere il bucato, picchiare.
ispadulàu pps battuto, picchiato - mdn - bae ca ja l'at bene ispadulau cussu pantalone - l'at aggarrau e l'at ispadulau che catzeddu.
ispainadòre agg spargitore.
ispainàre vrb spargere, distendere, cadere.
ispainàu pps sparso - mdn ??l'at ispainau a chentu prebanda - ap'ispainau sa grassa in s'ortu - fit currende in moto e s'est ispainau.
ispaìtu sm spago, spaghetto.
ispalàda sf manata data alle spalle - mdn - como semus chillitos chillitos: chentu punzos e chentu ispaladas - l'at dau un'ispalada e est arrumbau pastinau.
ispalàre vrb spalare.
ispalatàre vrb rischiarare, l'aprirsi delle nuvole.
ispalatàu pps agg schiarito, aperto.
ispampinàre vrb spampanare.
ispannàre vrb aprire, schiarire.
ispannàu pps aperto, schiarito.
ispannòla sf agg spagnola.
ispantamàta sm spauracchio, spaventa passeri - mdn - apo isparau a ispantamata.
ispantàre vrb paventare, stupire, scoraggiare - mdn - ispantan prus ocros chi non manos.
ispantàu pps agg stupito, scoraggiato.
ispantòsu agg impressionante, sconvolgente.
ispàntu sm stupore - mdn - sa cosa chi b'est incue est un'ispantu - dinare nd'apo pacu, ma cussu non m'ispantat, su 'e precare est sa salude - ispantu nd'aio, si non mi naràs ca nono.
ispànu sm color sauro, rossiccio. (bovini)
ispapareddàre vrb sbalordire, strabuzzare.
ispapareddàu pps agg sbalordito.
ispapatàre vrb meravigliare.
ispapatàu pps agg meravigliato - mdn - cando m'at bistu est arrumbau ispapatau
ispapàtu sm meraviglia - mdn - cunzala cussa 'uca... ja est nudda s'ispapatu - al - chi telesan mareas de colores / e dan vida a galassias d'ispapatu. G. Brocca.
ispapòrzu arc sm spauracchio, ombra, minaccia - al - po s'abutonadorzu / fip'istau s'ispaporzu / de sos pitzinnos. A. Cucca.
isparamecàcca isparami e cacca lcz fifone, codardo.
isparàre vrb sparare.
isparàu pps sparato - mdn - an isparau a sirvone ma si l'an faddiu - arratza 'e bria 'asi! Intas isparaos si sone - e chin gh'ite m'isparas si no as mancu revorvoro?
ispàrau bot sm asparago.
ispàrghere vrb spargere, stendere il bucato - al - isparghie su sole chi' sar manos / a beranor d'amore. P. Sotgia - sas umbras s'appartan p'isparghe' sos velos de pratta / a puppas a crastos, a baddes lis torras sas fromas. L. Loi.
isparghìnzu sm lo stendere.
isparìre vrb sparire.
isparitzàre vrb sparecchiare, togliere tutto - mdn - so andau a Fonne a bendere 'inu e in d-unu 'acher de ruche che 'it totu isparitzau.
isparitzàu pps sparecchiato, spacciato.
isparìu pps sparito.
isparònzu sm lo sparare.
ispartinàre vrb spargere.
ispartinàu pps agg sparso.
ispàrtu pps steso - mdn - ch'apo ispartu sos pantalones - at ispartu sos bratzos ca no ischiat ghite rispondere.
ispàru sm sparo.
isparuzàre vrb sparacchiare.
ispassiàre vrb spassare.
ispassiòsu agg spassoso.
ispàssiu sm spasso.
ispàsticu agg spigliato, chiaro - mdn - allega prus ispasticu ca no apo cumpresu nudda.
ispatzàre vrb spacciare, vendere - mdn cosa chi non si 'idet non s'ispatzat.
ispatzàu pps venduto, spacciato.
ispàu sm spago.
ispauricàre vrb intimorire, scoraggiare.
ispauricàu pps agg spaventato.
ispazàre vrb spagliare, magnificare.
ispazàu pps spagliato, elogiato.
ispeàre vrb tagliare i piedi, inclinare.
ispeàu pps agg privo di piedi, inclinato.
ispeddàre vrb spellare, ammazzare.
ispeddàu pps agg spellato ucciso - mdn - fit andande a si servire sa zorronada, unu corfu 'e balla e che l'an ispeddau - custu est a ch'ispeddare totu s'eressia.
ispedìre vrb spedire.
ispedìu pps agg spedito.
ispeichinàre vrb sradicare.
ispeleàre vrb crescere - mdn - no isco ghite at imbertu custu pipiu... non sentit de ch'ispeleare.
ispeleàu pps cresciuto.
ispeleolòzicu sm speleologico.
ispèli sm pane di ghiande.
ispèndere vrb spendere.
ispendidòre agg spenditore.
ispentumàre vrb dirupare.
ispèntumu sm dirupo, abisso, costone - al - supr'un'ispentum'artu, circundadu / de chessas e de ru, fip'annotende. G. Mulas.
ispèra sf sperantza, raggio di sole - mdn - si est totu cussa s'ispera chi at bocau a pizu, ja si nd'at a acatare caente... - fit annoau ma tando ch'at bocau un'ispera de sole - su poveru si cuntentat peri de un'isperichedda.
isperàntzia sf speranza.
isperantzòsu agg speranzoso.
isperàre vrb sperare - mdn - isperamus chi su malu che siat colau - ispero chi dae como in susu at a facher a bonu - isperamus bene - ispero semper de torrare.
isperàssia sf speranza - al - un'isperassia manna in su profundu / sonnu chi dromis, paret ca m'as dau. L. Loi.
ispèrdere vrb sperperare, guastare, ammazzare - mdn - su lardu si m'est isperdiu, su sartitzu si che l'an papau - sa pitzinna est iperdia chin cussu mandronatzu - a Bovore l'an picau e l'an isperdiu.
isperdidòre agg sperperatore, guastatore.
isperdissiàre vrb sciupare, bistrattare.
isperdissiàu pps sperperato, sciupato.
isperdìssiu sm sperpero.
ispèrdiu agg pps guastato.
isperimentàre vrb sperimentare.
isperimentàu pps sperimentato.
isperimèntu sm esperimento.
isperràche agg scissile, spiccagnolo, facile da spaccare, detto soprattutto di pesche e susine.
isperràre vrb spaccare, divaricare.
isperràu pps agg spaccato.
isperriàda sf falcata, spaccata.
isperriòtàre vrb divaricare le gambe.
ispertàre vrb pettinare.
ispertàu pps pettinato - mdn - isperta isperta / pilibrunda 'e seda / che coa 'e pruddeda / che coa 'e columba / isperta pili brunda.
ispertuddàre vrb rovistare, scompigliare, frugare.
ispertuddàu pps agg rovistato - mdn - chie b'aiat ispertuddande.
ispèsa sf spesa.
ispèsa sf latte quagliato, ciò che il pastore non ha trasformato in formaggio.
Ispesàle sm arc contenitore di terracotta o sughero usato per quagliare il latte.
ispesàu sm spesato, mantenuto.
ispesòsu agg costoso, caro.
ispèssa sf tassa che si pagava alla chiesa in caso di matrimonio fra consanguinei.
ispessàda a s'ispessada avb inaspettatamente.
ispessamentàu agg senza pensieri, senza preoccupazioni.
ispèssia sf isc specie - mdn ??est un'ispessia 'e cosa chi non t'isco ispiegare - ispessia mì... intas su poleddu l'ischit a fachere 'asi - est un'ispessia mala - inie b'at donnia ispessia 'e fruta - juco un'ispessia de boidore a s'istocomo.
ispèssia sf umore - mdn - bell'ispessia juches custu sero - non benzo ca so de mal'ispessia - ite ispessia si gastat.
ispessòre sm spessore.
ispèsu pps speso.
ispetàculu sm spettacolo.
ispetadòre sm spettatore.
ispetàre vrb aspettare.
ispetatìa sf attesa - al - in sa ranchia, terrena ispetatia / sa lantia si consumat e s'ispera. G. Brocca.
ispetolàre vrb lacerare, fare a pezzi.
ispetolàu pps agg lacerato.
ispetòre sm ispettore.
ispetorràre vrb espettorare.
ispètu sm attesa - mdn - bivet in s'ispetu de una ricchesa chi no at a torrare mai.
ispetzialìnu sm specialità.
ispetzialìsta sm specialista.
ispìa sf spia.
ispianàda sf spianata, tipo di pane simile alla focaccia.
ispianàre vrb spianare.
ispianàu pps agg spianato.
ispiantàre vrb spiantare, rimanere al verde.
ispiantàu pps agg spiantato.
ispiantèlla sf soletta.
ispiàza sf spiaggia.
ispìca sf spiga - mdn - Deu bos beneicat, in granu e in ispica - s'orzu juchet s'ispica cancarà - ispicas brundas in tancas indaoràs.
ispìca sf punta in ferro del pungolo.
ispicadòre sm spigolatore - mdn - chie non podet messare ispicat.
ispicadùra sf spigolatura.
ispicamùrina ispica murina bot sf triticum villosum.
ispicàre vrb spigolare.
ispìcula bot sf lavanda.
ispicòne sm cardine, perno.
ispidèddu sm spiedino.
ispìdu sm spiedo.
ispiegàre vrb spiegare.
ispiegàu pps spiegato.
ispijìtos sm occhiali.
ispilidùra sf pelatura.
ispilìnzu sm il pelare.
ispilìre vrb pelare.
ispilìu pps agg pelato.
ispìlla sf spillo.
ispillèdda sf spillino.
ispillòne sm grossa spilla, grosso pettine dai denti larghi.
ispilurtiàre vrb rovistare, scompigliare.
ispilurtiàu pps agg scompigliato.
ispilurtzìre vrb scarmigliare.
ispilurtzìu pps agg scarmigliato.
ispìna sf spina.
ispinàre vrb spinare.
ispinàrzu sm roveto, ginepraio.
ispinàtzu bot sm spinaccio.
ispinaù pps spinato, liberato dalle spine.
ispinèllu sm spinello.
ispìnghere vrb spingere mtf copulare.
ispinghidòre sm colui che spinge, copulatore.
ispinniàre vrb spennare.
ispinniàu pps agg spennato.
ispinnicàre vrb dispiegare, distendere.
ispinnicàu pps disteso.
ispìnniu agg carcassa, ossame, spoglia - mdn - paret un'ispinniu 'e corvai - ispertati eccantu ca mi pares un'ispinniu.
ispinòsu agg spinoso.
ispìnta sf spinta.
ispìntu pps spinto.
ispìnu sm arista.
ispiòncu sm digiuno - mdn - est morinde a ispioncos.
ispiòne agg spia.
ispipillàre vrb vivacizzare, animare, svegliare.
ispipillèddu agg energico - mdn - paret ca ja so ispipilleddu - ispipillu ses - arratza de ispipilleddu est, cheret a lu tzindire po zirare.
ispipillèsa sf intelligenza, vivacità, genialità.
ispipìllu agg vivace, intelligente.
ispiràre vrb ispirare.
ispiràre vrb spirare, morire.
ispirassiòne sf ispirazione.
ispiràu pps spirato, ispirato.
ispiricàre vrb districare.
ispiricàu pps agg districato, chiaro - mdn - cussu gromeru che l'apo ispiricau - ja est ispiricau allegande.
ispiridàre vrb indemoniare.
ispiridàu pps agg indemoniato, invasato.
ispiritòsu agg spiritoso.
ispìritu sm spirito - mdn - como est ora de mi la finire chin cust'ispiritu - ispiritu de patata mi paret - ja si 'idet ca ses cotu, est allegande s'ispiritu non tue - maleitu e ispiritu - ispiritu de virdiolu chi buffeis...
ispìssu avb spesso, frequente - mdn - mì, deche euros chi apo acatau (a ispissu a ispissu) - mancari non siat gosi a ispissu - ais - a vòllia 'e cufessare / cufessiones ispissas / a vòllia 'e intender missas.
ispiticàre vrb scalfire, castrare le castagne.
ispiticàu pps scalfito.
ispitìre vrb consumare.
ispitìu pps agg consumato.
ispitzàre vrb spicciarsi.
ispitzàu pps sbrigato.
ispitzèsa sf velocità, sveltezza.
ispìtzu agg sbrigativo, veloce.
ispizàre vrb separare le due parti del pane carasau.
ispizoladùra sf sbucciatura.
ispizolàre vrb sbucciare.
ispizolàu pps agg sbucciato.
ispojolàre vrb sgozzare.
ispojolàu pps sgozzato - mdn - amus ispojolau su porcu e amus colliu su samben a sa padedda.
ispòla sf navetta - al - palas de coche' palas de arzola / piru e ispadas, cassas e ispola. P. Cucca.
ispoladòre sm utensile della tessitura per avvolgere il filato sui rocchetti di canna.
ispòlu sm rocchetto di canna.
ispompàre vrb fiaccare.
ispompàu pps agg spossato.
ispoporàre vrb evaporare.
ispoporàu pps agg evaporato.
isporàre vrb deprimere.
isporàu pps agg sfiduciato.
isporoddàda sf cagata, sbrodolata.
isporònzu sm il deprimere.
ispòrta sf sporta - ais - po un'isporta prena / prango muzere anzena / la prango po un'isporta / ca sa muzere est morta - juchet sas titas che isporta de cartu - carrat sa pira a isportas.
isportèdda bot sf picciolo della ghianda.
isportèdda sf sportina.
isportèllu sm sportello.
isportìvu agg sportivo.
isportucàda sf scapaccione, cazzotto.
ispòru sm depressione, sfiducia.
ispòsa sf sposa - mdn - si 'idet ca est isposa, est bella che una rosa - cando t'isposas non ti nd'amentas prus - sos isposos son andaos a si ch'iscambiare.
isposàre vrb sposare.
isposònzu sm lo sposare, sposalizio.
ispossiàre vrb sbocciare, schiudere, sorridere - al - su coro umanu ispossiat a istentu / chircande unu nidu de amore. P. Sotgia.
ispossiàu pps sbocciato.
ispostàre vrb spostare.
ispostàu pps spostato.
ispozàre vrb denudare.
ispozàre vrb privare.
ispozàu pps spogliato.
ispòzu sm spoglio - al - a una campanna ispoza / sento ca soe torrau. Z. Pantzosu.
isprachidàre vrb inquietare, agitare.
isprachidàu pps agg inquietato.
ispraderàre vrb far scattare la trappola - mdn - cando sa merula at tocau su 'ermeddante, sa preda lada si ch'est ispraderà.
ispraderàu pps agg caduto, stravaccato.
ispramàre vrb spaventare.
ispramàu pps agg spaventato.
ispràmu sm spavento.
isprantàre vrb spiantare.
isprantàu pps agg spiantato.
isprasumàre vrb spaventare.
isprasumàu sm agg spaventato.
ispràsumu sm spavento.
ispràza sf sprazzo, spiraglio, raggio di sole, radura.
ispreàre vrb ripugnare, terrorizzare.
ispreàu pps agg terrorizzato.
isprecàre vrb sprecare.
isprecàu pps sprecato.
isprècu sm spreco.
isprediàre vrb spietrare, liberare dalle pietre.
Isprediàu pps ripulito dalle pietre.
isprèmere vrb pressare, spingere, forzare.
ispremidòre sm pressatore.
isprèmiu pps agg pressato.
isprène sm milza.
isprènta isprentu sf sforzo, faticata.
isprèu arc sm terrore.
ispricàre vrb specchiare, distendere.
ispriccàda sf spruzzo, zampillo.
isprichèddu sm specchietto.
isprichizonàre vrb distendere, stirare.
isprichizonàu pps stirato.
isprìcu sm specchio.
ispriucadòre sm spidocchiatore, pettine dai denti stretti usato per spidocchiare.
ispriucàre vrb spidocchiare, spulciare.
ispriucàu pps spidocchiato.
ispronàre vrb spronare.
ispronàu pps spronato.
ispròne sm sperone.
ispropiàre vrb espropriare.
ispropiàu pps espropriato.
ispropositàu agg spropositato.
isproradòre agg esploratore.
isproràre vrb esplorare.
isprovistàre vrb sguarnire, finire le provviste.
isprovistàu pps sprovvisto.
ispruddàre vrb spronare, incalzare - - est mandrone ca a pitzinnu no l'ane mai ispruddau - cheret ispruddau totora, sinono non ti 'achet nudda.
ispruddàu pps spronato.
isprudiàre vrb ammorbidire.
isprudiàu pps ammorbidito.
isprueràre vrb spolverare.
isprueràu pps spolverato.
isprufundàre = apussiàre.
isprugadènte sm stuzzicadenti, gioiello per l'igiene orale.
isprugadùra sf potatura, ramoscelli, sterpi.
isprugàre vrb ripulire dai ramoscelli.
isprugàu pps ripulito.
isprùma sf schiuma - mdn - custu sapone non bocat ispruma - su caddu juchiat s'ispruma in buca - s'ispruma de sas undas est sas prus limpia.
isprumadòre sm schiumarola.
isprumadùra sf schiumatura.
isprumajòla sf schiumarola.
isprumàre vrb schiumare.
isprumàu pps schiumato.
isprumèdda sf spuma, bava.
isprumòsu agg schiumoso.
ispuddilàre vrb alzarsi all'alba.
ispulicàre vrb spulciare.
ispulicàu pps agg spulciato.
ispuliticàu agg screanzato
ispumànte sm spumante.
ispùnda sf sponda.
ispuntadùra sf spuntatura.
ispuntàre vrb spuntare.
ispuntàu pps agg spuntato.
ispuntillàre vrb competere.
ispuntillònzu sm competizione.
ispuntìnu sm spuntino.
ispuntòne sm spuntone, cocuzzolo, spigolo.
ispuntorzàda sf scudisciata.
ispuntorzàre vrb scudisciare.
ispùntu sm spunto, acido, ebbro - mdn - in custa paraula as s'ispuntu po 'achere una bella poesia - custu 'inu est eccantu ispuntu - mi pares ispuntu custu sero, a tzilleri ti che ses colau?
ispuntzonàre vrb punzecchiare.
ispupujonadùra sf piluccatura.
ispupujonàre vrb piluccare.
ispupujonàu pps piluccato.
ispurpàre vrb spolpare.
ispurpàu pps agg spolpato.
ispurtìre vrb bollire, cuocere, bruciare - mdn - poneche a ispurtire su late - in paca mi so intas ispurtiu.
ispurtìu pps bollito, bruciato.
isputzìre vrb vilipendere, emarginare.
isputzìu pps vilipeso.
ispùtzu sm vilipendio, critica, malignità.
ispuzonàre vrb sciamare.
ispuzonàu pps agg sciamato.
ìssa prm lei, essa - mdn - si mi cheret issa, jeo soe prontu a mi la cojuare - peus po issa - est issa sa chi cumandat in domo - po issa dia baratare siendas e anima.
issàbula sf sciabola.
issacàre vrb insaccare.
issacàu pps insaccato.
issalàda sf insalata.
issalautzàda sf sputacchio, stupidaggine - al - dae s'ora chi de badas / che naras custas issalautzadas. A. Mula.
issàllu sm scialle.
issambenàre vrb dissanguare.
issambenàu agg dissanguato mtf antipatico - mdn - est rutu in su padente e est mortu issambenau - est un'issambenau, non lu podet bidere nemos - issambenau che-i cussu, non be depet essere su cumpanzu - b'at issambenau e issambenau, custu est a parte posta.
issambenòre sm antipatia.
issambentàre vrb insanguinare.
issambentàu pps agg insanguinato.
issàpidu agg insipido, insapore.
issaponàre vrb insaponare.
issaponàu pps agg insaponato.
issaporzàre vrb rendere insapore.
issaporzàu pps agg insapore.
issardàre vrb dissaldare.
issècus avb dietro - mdn - no arrumbes issecus, si nono ti che codio - in s'italianu mi paret ca est issecus - issecus non si diat cherrer nessunu - carchi malumore cheret a lu lassare issecus - chie issecus istat, o perdet o conchistat.
isseddàre vrb sellare mtf copulare.
isseddàu pps agg sellato.
issèndere vrb raggiungere, arrivare - mdn - intas a n-ue ch'issendet sa tanca tua - non ch'issendet mancu sa salia, si la 'etat a pese - chin sa frundula ch'issendo sa preda a terrinu sinzale.
issèndiu pps raggiunto, lanciato.
issepertàre vrb scegliere.
issepertàu pps agg scelto.
issèpertu sm scelta.
issèrru sm recinto, delimitato, chiuso.
issìda sf foruncolo.
issipìu agg fitto, folto.
issocadòre sm lanciatore di lazo.
issocadùra sf il prendere col laccio.
issocàre vrb prendere col laccio.
issòcu sm lazo - al - e a issocu, tenzo, chin sa soca / de sa luna sos corros rufianos. G. Brocca.
issolàre vrb risuolare.
issoloriàu agg sciocco.
issolòriu sm sciocchezza.
issòniu sm eco, rimbombo, sentore - mdn - de cussu contu ch'apo intesu s'issoniu ma, bene chin bene, no aio cumpresu.
issòro prm loro - mdn - e issu papat e buffat a fatz'issoro - custas son cosas issoro - a mod'issoro si paren peri de bonu coro - s'issoro est s'issoro e su miu est su miu - sos issoro son zente de pacu contu - in dom'issoro non be parat mai nessunu - no est curp'issoro - po sa cos'issoro ja son avillantes.
issòru = in s'oru agg vicino.
ìssu prm egli, lui -mdn - che a issu non b'at nessunu, si crêt su menzus - l'at narau iss'etotu e como si negat - issu est issu e zeo soe jeo - ispero chi non siet issu - si est issu mi lu sulierto custu sero.
issuludràre vrb cadere, rotolare, gettare, ruzzolare.
issumèssia sf moltitudine.
issurcàre vrb aprire il solco, immettersi, insinuarsi, atraversare.
issurcàu pps immesso, inserito.
issurdàre vrb assordare.
issurdàu pps agg assordato.
issùrvu issurvu de ordire, issurvu de palaccoddu sm parti del telaio.
issussiàre vrb gettare, buttare.
issussiàu pps gettato, scagliato.
issùssiu sm getto, versamento.
issustassiàre vrb depauperare.
issustassiàu agg depauperato, persona poco intelligente.
issutilicàre vrb assottigliare.
issutilicàu pps agg assottigliato.
ìsta isc fai vedere - mdn - ista ca lu 'ido - istamilu a custa banda - ista ca lu toco.
istàbile agg stabile.
istaccàre vrb staccare.
istaccàu pps agg staccato.
istàde sm estate.
istadèa sf stadera.
istadiàle sm agg estivo.
istàdiu sm stadio.
istàdu sm stato.
istàfa sf staffa.
istajonàre vrb stagionare.
istajonàu pps agg stagionato.
istajòne sf stagione.
istàlla sf stalla.
istallèri sm stalliere.
istallòne bot sm agg stallone.
istàmene sm stame.
istamìlu isc fai vedere, dammelo.
istàmpa sf stampa.
istampàre vrb bucare, forare - mdn - l'at istampau dae banda in banda - dae cara ca l'istampas - m'intendo un'istampu in su costazu - como non mi nche nde bistat prus, si non mi 'aco un'istampu in s'archile.
istampàre vrb stampare, imprimere.
istampàu pps agg bucato, stampato.
istampèlla sf stampella.
istamperìa sf stamperia, tipografia.
istàmpu sm foro - al - bisonzat a travallare notte e die, ca sone medas sos istampos chi si depene tuponare. G. Mulas.
istàmpu de culu sm ano.
istànca sf spranga, paletto.
istanchèri sm tabaccaio.
istàncu sm tabacchino.
istaniàre vrb stagnare.
istaniàu agg pps stagnato, sigillato.
istàniu sm stagno, acquitrino.
istantarìle sm scala arcaica costituita da un tronco centrale coi monconi dei rami..
istànte sm istante - mdn - narali chi torret in s'istante, si nono mi 'ustat sos aneddos.
istantissàre vrb deteriorarsi, avariarsi.
istantissàu agg pps stantio.
istàntza sf istanza, ricorso.
istantziamèntu sm stanziamento.
istàntziàre vrb stanziare.
istànzu sm stagno.
istàre vrb stare, restare, contenere - mdn - comente istas - ello tue inoche istas - mi paret ca non ch'istat - so istau che sennore - ch'istat zustu zustu - chie istat male s'acontzet - cussu diaulu de peta m'at fatu istare male totu sa note - si t'istas che ponzo su cafè - a pitzinnu istao in su 'ichinadu de Santu Lussurzu - t'istas buffande in magasinu - bona note, istaebos bois - est totu su sero papande, no isco inue che l'at a istare - no istat a iscuricare po torrare a bidda - ista a sa muda e pissa - istati mudu nessis.
istasìre vrb stremare, debilitare.
istasìu pps agg stremato, scarno.
istatìstica sf statistica.
istàtua sf statua.
istatùra = carèna.
istatzìone sf stazione.
istaulàda sf legnata, mazzata.
istaulàre vrb battere, picchiare.
istazàre vrb dividere, fare i muri divisori.
istazàu pps diviso.
istazolàre vrb tagliare fette.
istazolàu pps tagliato a fette.
istazolònzu sm il tagliare fette.
istàzu sm ripostiglio, stanzino.
istèa sf corporatura, statura - mdn - mancari si l'apan garrià cuss'isporta, ja nde juchet istea - chin s'istea chi juchet issu, cheret su zumpeddu po ch'abastare s'amorada.
istecàre vrb separare dal baccello mtf raccontare frottole - mdn - imbucan a m'istecare 'aulas, m'an fatu che perdiu - a travallare no est meda 'onu ma po s'istecare pacas faulas paret fatu aposta.
istecàu pps sbaccellato.
isteddàche sm firmamento
isteddàu agg stellato - mdn - ja est isteddau, non proet cras - su chelu est isteddau, sa luna m'est ridende.
istèddu sm stella - al - amus a messare in campor d'oro / isteddos chene neu. P. Sotgia.
istèlla = isteddu.
Istelembràu agg matto, forsennato.
istelèmbru sm follia, squilibrio.
istèma sm stemma.
istemperàre vrb stemperare.
istemperàu pps agg stemperato.
istèna arc sf fune, guida.
istendàrdu sm stendardo.
istendère vrb stendere, allungare - mdn - sa tanca mia cumentzat inoche e sa capitana ch'istendet a cuddu murale - istende sas ancas no arrumbes accucconau - istendela comente Deus cumandat sa tiaza.
Istène sm Stefano.
istentàles sm le tre stelle della cintura di Orione la cui costellazione viene chiamata da alcuni "sa Borronchèra"
istentàre vrb tardare.
istentàu pps tardato.
istenteriàre vrb sragionare.
istentèriu sm sproloquio.
istentìna sf intestino.
istentònzu sm il tardare.
istentòsu agg chi o cosa che fa indugiare.
istèntu sm indugio.
istenuàre vrb infiacchire, svigorire.
istenuàu pps agg infiacchito, indebolito.
istercoràre vrb mangiare smodatamente, a crepapelle.
istercoràu pps gonfio di cibo.
istèrile = lunadica.
isterìsmu sm isterismo.
isterràre vrb sterrare, scavare.
isterràu pps sterrato.
istèrrere vrb stendere, adagiare - mdn - amus isterriu sas tendas e amus cumentzau a che mazare s'olia - m'isterro custa moddita de chessa e mi corco - custa domo non ti la dao mancari mi l'isterras a billetes de chimbichentos euros - isterremi cussu gabanu ca m'imbolo.
isterridòrza sf giaciglio, pagliericcio.
isterrimènta giaciglio, imbottitura - al - po cumparrer a sinu / ponen isterrimenta. B. Mele.
istèrriu pps steso, disteso.
istèrzu sm recipiente.
istesorzàda sf caduta, capitombolo.
istestulàda sf caduta, capitombolo - mdn - at dau un'istestulada a costa longa - est istestulau che ainu a corvos - mi so istestulau in su letu.
istestulàre vrb stravaccarsi.
istestulàu pps stravaccato.
istèsu pps agg esteso, allungato.
istiàlica sf stearica.
istìcca sf legno appuntito usato per piantare la vite.
isticcàre vrb pressare il terreno intorno alle barbatelle.
isticchidòrzu sm nascondiglio.
isticchìre vrb nascondere.
isticchìu pps agg nascosto - al - cando in s'istade miro s'orizzonte / e i su sole est apenas isticchiu. L.Loi.
istiddiàre vrb squagliare il lardo sull'arrosto.
istìddiu sm goccia, minima quantità.
istifassiòne sf soddisfazione.
istìga sf segnale, traccia, ricordo - as - e in su breve cursu de sa vida / luminosas istigas at lassadu. P. Mossa.
istigàre vrb istigare.
istigàu pps istigato.
istìle sm stile.
istìllu sm stiletto.
istìma sf stima, amore.
istimàre vrb amare.
istimàu pps agg amato.
istimònzu sm l'amare.
istimpanàre vrb crepare, mangiare a crepapelle - mdn - apo mandicau a ghisa de m'istimpanare.
istimpanzàre vrb togliere i coperchi alle botti.
istimpanzàu pps agg scoperchiato.
istìntu sm istinto.
istinzìre vrb bagnare le botti affinché si gonfino e diventino a tenuta stagna - al - cupas, cupittas, tinas e cupones / bogas da magasinu a istinzire. M. Fronteddu.
istinzìu pps agg pronto per essere riempito.
istipèndiu sm stipendio.
istìre = bestire.
istiriàre vrb stiracchiarsi.
istiriàu pps stiracchiato.
istirioddàre vrb allungare, dilatare.
istirioddàu pps agg allungato.
istiriònzu sm l'allungare, lo stirarsi.
istitadùra sf svezzamento.
istitàre vrb svezzare.
istitàu pps svezzato.
istituìre vrb istituire.
istivàle sm stivale.
istìza sf spicchio - mdn - a mi la das un'istiza de arantzu - sos macarrones non mi son agradaos ca ch'aiat un'istiza de azu.
istòbile avb apposta, a disposizione - mdn - so totu sa die istobile po 'acher a papare - diat cherrer chi sos ateros arrumben istobiles po issu.
istoccàda sf stoccata - al - s'alinu 'e sa luna / chi aperit istoccadas anticorias. G. Brocca.
istocconàda sf stoccata.
istocconàre vrb accoltellare.
istocomàre vrb sopportare, soffrire, nauseare - mdn - cuss'antipatica non la poto istocomare - como che l'apo propiu istocomau.
istòcomo sm stomaco.
istòddere vrb togliere, levare.
istòddida sf mancanza, assenza.
istòddiu pps tolto.
istòja sf stuoia.
istòla sf stola.
istolàu agg matto, picchiatello, strambo.
istolondràre vrb stordire.
istolondràu agg rintronato.
istonadùra sf stonatura.
istonàre vrb stonare.
istonàu agg pps stonato.
istontoleàre vrb frastornare, inebetire.
istontoleàu agg intontito.
istònzu sm lo stare, rimanere.
istòria sf storia.
istòricu agg storico.
istoroddàre vrb ammattire.
istoròddu sm follia, folle.
istorronàre istorroniare vrb scervellare, impazzire.
istorronàu istorroniau agg pps scervellato - ais - fit un'istorronià / po cussu si ch'est bolà / a su chelu de sas crapas.
istorròniu sm follia, pazzia.
istorronònzu sm lo scervellare.
istòrronu - sm stoltezza.
istracàre vrb stancare.
istracàu pps stancato, affaticato.
istraccassàre vrb sgangherare.
istraccassàu pps agg sgangherato.
istraccàssu sm rottame.
istrachitùdine sf stanchezza.
istracònzu sm lo stancarsi.
istràcu agg stanco.
istracubaràtu sm ribasso - mdn - l'at bendiu a s'istracubaratu.
istràda sf strada.
istradàle agg stradale.
istradòne sm strada, via maestra.
istrajàre vrb scacciare.
istrajàu pps scacciato.
istrallèra agg pazzerello, stravagante.
istramadùra sf sfilacciatura, preparazione al ricamo.
istramanchiòsu agg difficoltoso, poco chiaro, lezioso.
istramànchiu sm difficoltà, groviglio.
istramàre vrb sfilacciare.
istramàu pps agg sfilacciato.
istrambèccu agg bislacco, bizarro.
istràmbu agg strambo.
istramudìnzu sm lo spostare, il trasformare.
istramudìre vrb spostare, modificare.
istramudìu agg cambiato - mdn - su locu l'apo acatau totu istramudiu - s'at istramudiu sa cara a unu puntu chi non l'apo mancu connotta.
istranèsa sf stranezza.
istrànu agg strano.
istranzàre vrb villeggiare.
istranzìa sf i forestieri - al - turistas, emigrantes, istranzia / de coro ti hane semper visittà. L. Loi.
istrànzu agg forestiero, turista, ospite.
istranzùmene sm i forestieri.
istraordinàriu agg straordinario.
istrapatzàre vrb strapazzare.
istrapatzàu pps agg strapazzato.
istrapàtzu sm strapazzo.
istrapònnere vrb scombussolare.
istrapòstu pps agg scombussolato.
istrassìre vrb deviare.
istrassìu pps deviato - mdn - donnia 'orta chi mi joviat istrassit caminu.
istrastàre vrb rubare, togliere i meccanismi indispensabili, lasciare la carcassa, lasciare nudo - mdn - innantis che l'an furau sa macchina e tando si l'an lassà istrastà.
istrastàu pps messo a nudo.
istrataminzàre vrb maltrattare, malmenare.
istratzàre vrb strappare.
istratzàrzu sm agg straccione, straccivendolo.
istratzàu pps strappato.
istratzèddu sm straccetto.
istratzolàre vrb ridurre in brandelli.
istratzòlàu pps agg stracciato.
istratzònzu sm lo stracciare.
istràtzu sm straccio, cencio.
istraviàre vrb risparmiare, evitare.
istraviàu pps risparmiato - mdn - Deu ti lu pachet ca m'as istraviau su caminu - e zai mi nd'as a istraviare carchi cosa.
istreccoràre vrb defecare.
istrèccus sm sterco.
istremenàda sf smottamento
istremenàre vrb dirupare.
istremenàu pps dirupato.
istrempiàu agg bizzarro, cocciuto, testardo - mdn - a s'istrempiau istrempiasìla.
istrèmu agg estremo.
istrèpite sm aggeggio, attrezzo mtf alambicco - mdn - a mi lu lassas s'istrepite ca apo unu cupone de 'inata de mi 'acher a abardente.
istrìa zlg sf barbagianni.
istribìllu agg vivace, ritornello
istricchibiddàtzu sm cosa indefinita - mdn - e custu istricchibiddatzu it'est? - un'istricchibiddatzu mi paret.
istrillàre vrb orinare - al - prus non dane / umidu po barchile o po brunzinu, / mancu cantu nd'istrillat unu cane. L. Loi.
istrillàu pps orinato.
istrìna sf faticata, sforzo, impegno - mdn - m'apo dau un'istrina de iscotichinonzu - non mi pico cuss'istrina mancu e poite.
istrinàre vrb regalare, donare.
istrinàu pps regalato.
istrìnas sf mancia, regalia – mdn - bae e zuchecheli sa parte de su porcu ca ti dat sas istrinas.
istrìnghere vrb stringere.
istrintòne agg avaro, taccagno - mdn - juchet un'istrintonia, non dat aba a su sidìu.
istrintòrzu sm strettoia.
istrìntu sm pps agg stretto.
istrintùra sf restringimento.
istrìpa sf faticaccia, sforzo.
istripìle sm indole, natura.
istrìpitu sm scalpitio.
istrisìnzu sm lo strisciare.
istrissiàda sf scivolone.
istrissiàre vrb scivolare.
istrissiàu pps scivolato.
istriulàre vrb strillare.
istriulòsu agg strillone.
istrìulu sm strillo.
istrivìllu agg vivace, arzillo.
istrìzile agg sottile, esile.
istrizìre vrb spostare
istrizìu pps spostato
istrocàre vrb erodere, scavare.
istrocàu agg pps eroso, scavato dall'acqua.
istròcchere vrb scimmiottare.
istrocchìnzu sm lo scimmiottare.
istròcchiu pps scimmiottato.
istròfa sf strofa.
istrologàre vrb chiacchierare animosamente, sentenziare.
Istròlogu sm dibattito, opinione.
istronàre vrb rimbombare.
istronàu pps agg rimbombato, rintronato.
istropeìre vrb slegare, liberare dalle pastoie.
istropeìu pps agg spastoiato, slegato.
istropiàre vrb storpiare, ferire.
istropiàu pps agg ferito - - cussu cantzu de linna ja m'at istropiau - mi non t'istropies chin cussa lepa.
istròpiu sm ferita, contusione, piaga.
istrucàre vrb decapitare, spezzare il collo.
istrucàu pps agg decapitato.
istruichinàre vrb sprecare, sciupare, scialacquare, dissipare.
istruichinàu agg pps distruttore, sprecone dilapidatore.
istruichinònzu sm lo spreco, sperpero.
istruìre vrb guastare, distruggere - al - gasi cunserva s'iscrittura mia / cuà in sinu e in mente impremìda / no la dias a nemos ne l'istruas. P. Cucca.
istruìre vrb istruire, addestrare.
istruìu pps distrutto, istruito.
istrùlliu zlg sm storno.
istrumèntu sm strumento, atto notarile.
istrùmpa sf lotta sarda.
istrumpàda sm caduta, botta.
istrumpàre vrb sbattere, buttare a terra.
istrumpàu pps buttato per terra.
istrumpidàre vrb sbattere dei piedi per terra.
istrumpidònzu sm scuotimento, martellamento – mdn - su ballonzu che lu ‘achet a istrumpidonzu ‘e pes.
istruntzàda sf stronzata.
istrùntzu sm stronzo.
istrùssiu sm acquazzone, scroscio.
istrutùra sf struttura.
istudàre vrb scavare.
istudàu pps scavato.
istudènte sm studente.
istudiàre vrb studiare.
istudiòsu agg studioso.
istùfa sf stufa.
istufàre vrb stufare.
istùfu agg stufo.
istùla sf stoppia, pascolo.
istumbonàda sf scoppio, fragore.
istumburinàda sm rimbombo, scoreggia.
istùpa sf stoppia - mdn - s'istupa e-i su 'ocu, che cheren allargu.
istupàre vrb sbucare, uscire.
istupàu pps sbucato.
istupèdda sf stoppia.
istùpidu agg stupido.
istupìnzu sm stoppino.
istuponàre vrb stappare.
istuponàu pps stappato.
isturdìre vrb stordire, nascondere, attenuare - mdn - apo 'atu eccantu de 'umu 'e tucaru po isturdire su fracu malu.
isturdìu pps agg stordito.
isturridàre vrb starnutire.
isturridàu pps starnutito.
istùrridu sm starnuto.
istuturàre vrb spezzare, troncare - ais - si jocais a imbertas / t'istuturat a piludu.
istuturàu pps agg rotto, spezzato.
istuturràda sf scapaccione.
istuturràre vrb schiaffeggiare.
istuzèddu sm piccolo astuccio.
istùzu sm astuccio.
isufràre vrb sgonfiare, ridurre.
isufràu pps agg sgonfiato.
isufrìu agg lamentoso, piagnucoloso.
ìsula sf isola.
isulànu agg isolano.
isungràre vrb tagliare le unghie, picchiare sulle mani.
isungràu pps picchiato, con le unghie accorciate.
italianìsmu sm italianismo.
italiànu sm italiano.
ite o ghite prm agg cosa, che - mdn - ghite mi tocat de intendere - ite cheres - ite ses fachende - non b'at de ite - ghite ti nde 'aches - poveru jeo a ghite che so torrau - ghite mi renden custas chiaccheras - ite cheres chi 'aca como - tzessu ite dannu chi amus in domo - ite risu chi m'apo 'atu - ite bellu chi est - ite be cheret a zuchere po arrennoare sa patente - ca no apo unu ite 'achere.
iterinàna ghiterinana sm coso.
iterròre ghite errore isc che disgrazia, povero me.
itesisiàt ghite sisiat agg qualsiasi, qualunque.
izàre sm inguine, muscoli che sorreggono l'addome, ventre - mdn - daemi unu cantzu de peta 'e mascru, ma chi non siat in s'izare - non be nd'at pedde chen'izare.
izilìa = bizilìa.
izìlia = bizìlia.
izòlu = fizòlu.
ìzu = fìzu.