G
G g sa 'e sete literas de s'alfabeto sardu. In durgalesu benit pronuntzià
in tres maneras diferentes: su sonu mediu de: riga, paragone, gosare,
chi amus a iscriere semper chin d-una G; su sonu tostu de, aggradare
aggatare, chi amus a iscrier chin duas G in posizione intervocalica
e una G a cumentzu de paraula. S'atteru sonu tostu est: ghenna, ghipa,
ghiddighia, chi amus a iscrier semper chin gh, a cumentzu de paraula
e in positzione intervocalica. Su sonu modde: genesi, gita o ateras
paraulas chi 'enin mascamente dae s'italianu, l'amus a iscrier semper
chin sa g sola, a cumentzu de paraula e in positzione intervocalica.
gabàle sm valore, ricchezza - al - ca incunzas su menzus alimentu
/ omine riccu chin pacos gabales. L. Loi. - ma cantu jeo lis apo fatu
male / in dom'issoro lis restet gabale. T. Boe.
gabànu sm soprabito, capo d'abbigliamento antico, vecchiume
- mdn - non ti lu ponzas cussu gabanu ca mi pares unu pedidore.
gàbia sf gabbia - mdn - custa domo mi paret una gabia de macos.
gabìna sf cabina.
gaddà pps agg picchiata.
gàdda sf pestaggio, bastonatura.
gaddàre vrb picchiare - al - est sa 'e tantas bortas chi ti
gaddan / intantu mancu gai non t'iscaddan. B. Carta.
gaddeìnzu sm stupidità.
gaddinòsu agg ottuso, stupido.
gaddònzu sm il picchiare.
gàfa sf graffa.
gài gasi avb in quel modo, così - mdn - ca unu ditzu
sardu narat gai, menzus fachelu tardu chi non mai.
gàla sf gala.
galàna agg leggiadra - al - su versu tou prachidu e galanu
/ mi lompet a su coro, o Sarvadore. G. Mulas.
galanìa sf leggiadria.
galarìa sf galleria.
galàssia sf galassia.
galàssu sm cassetto - mdn - ja son bene postos in su galassu
- non t'as aere pessau ca apo su 'inare a pira a pare in su galassu
- inue ch'est, in su galassu de sa mesillia o in su galasseddu de
sa mesa cunzà?
galatèo sm galateo.
galèra sf galera - mdn - bae... a galera chi andes - est unu
restu de galera - inue diaulu ch'est, in galera?
galerìsta agg carcerato.
gàlia sf ungula, zoccolo - mdn - bae, sas galias chi ti ch'anden.
gallonàre vrb ornare di galloni.
gallonàu agg pps gallonato.
gàllu sm callo.
gàlu avb ancora.
gàma sf gregge, branco.
gambàle sm gambale, ghetta.
gàna sf desiderio, fame, volontà - mdn - est morindelu
sa gana - non d'apo gana - di'aer'apiu gana de lu 'idere - in cussa
domo b'at gana a messare a farche - si si ponet de bona gana ja be
resessit - apo gana de bombere - si nd'as gana lu 'aches, si nono
mi sartas su locu - non mi 'enit mancu gana de aperrer sa 'uca.
gànga sf gola.
gangàle sm fossa del collo, laringe.
gàngas ponner sas gangas lcz strozzare.
gangùle sm giogaia.
ganòsu agg famelico, bramoso.
gàntza sf gancio di metallo, usato in abbigliamento.
gantzìtu sm gancetto.
gàntzu sm gancio.
gàpa sf glassa.
gàpa sf specie di cappotto.
gapèlla sf cappella.
gàra sf gara.
garànte agg garante.
garantìre vrb garantire.
garantzìa sf garanzia.
gàrdu bot sm cardo.
gardulèu bot sm cardo somigliante al carciofo.
gardulìna zlg sf cardellino.
garriàre vrb caricare.
garriàu pps agg caricato.
gàrriu sm carico - mdn - su garriu s'acontzat in caminu.
gàrza sf garza.
gàsi avb in quel modo, così.
gastàre vrb spendere - mdn - pacu ite gastare as a aere, ja
ch'est ispesu chene mancu lu collire - si non faches a bonu ti dao
ite ti gastare in turrones - ite at a gastare si no at unu sisinu
de 'acher ballare unu gobo.
gastàu pps speso.
gàstu sm lo spendere, spesa.
gàsu sm gas.
gatarèste gatu areste zlg sm gatto selvatico.
gatìa sf vedova.
gatìle sm nuca - mdn - l'at dau unu corfu a gatile chi est
arrumbau pastinau - mi dolen sas palas dae lumbos intas a gatile -
sos pilos mios son biancos in cucuru e in gatile.
gatìle sm parte arcuata del giogo che poggia sulla nuca dei
buoi.
gatò sm dolce di mandorle e zucchero o miele caramellato.
gàtu zlg sm gatto - mdn - fizu de 'atu, soriche tenet.
gatulìnu zlg sm gattino.
gautèlla arc sf cautela, segreto.
gavèta sf gavetta.
Gavìne sm Gavino.
gazòsa sf gassosa.
gènesi sf genesi.
gentziàna bot sf genziana.
geologìa sf geologia.
gerarchìa sf gerarchia.
ghelàre vrb rapprendere, restringere.
ghelàu agg ristretto.
ghelònzu sm il restringere.
ghèmere vrb gemere - al - in sa note eletronica / ghemet sa
moribunda fantasia. G. Brocca.
ghèmida sf gemito - mdn - no apo cunzau ocru ca muzere mia
fit totu sa note a ghemidas - s'intendian sas ghemidas a terrinu sinzale.
ghèneru sm genero.
ghenèse agg fiera, bestiaccia.
ghènga sf ghenga, combriccola.
ghènna sf porta - al - iscantzana sas ghennas de sa vida /
dande 'oche a s'amore. G. Brocca.
ghennaemùru ghenna de muru zlg sf donnola.
ghèrda sf rimasugli di grasso suino, ciccioli.
ghermanìtu sm cugino di terzo grado.
ghermànu sm cugino di secondo grado.
ghèrme zlg sm verme.
ghermeddànte sm nelle trappole per i volattili, uno stelo intrecciato
che teneva l'esca.
ghermèddicu agg gemello, frades ghermèddicos.
ghermèddu zlg sm vermino, vermicello.
ghermesìlicu zlg sm baco da seta.
ghermesolitàriu sm tenia.
ghermìu agg infestato dai vermi.
gherrà pps agg guerreggiata, combattuta.
ghèrra sf guerra.
gherradòre sm lottatore - al - ti giamat ogni zente / terra
de valorosos gherradores. Z. Brotza.
gherràre vrb lottare.
gherràu pps lottato.
gherrèri sm guerriero.
gherruntzonàre vrb guerreggiare, lottare.
ghèspa zlg sf vespa.
ghespàrzu sm vespaio.
ghespaterrànza ghespa terranza sf varietà di vesta piuttosto
agressiva.
ghèspinu agg pungente, provocante.
ghèssa sf lamentela.
ghessàre vrb lamentarsi protestare.
ghetàda sf discesa - mdn - andande est a punt'in susu, ma torrande
ja est a ghetada.
ghetadòrzu a pare sm spazio chiuso per le scrofe che allattavano
i figli.
ghetadùra sf modo di scagliare, discesa.
ghetàre vrb eiaculare.
ghetàre vrb scagliare, gettare.
ghetàre a bassu lcz scendere, buttare giù.
ghetàre a corpus vrb incassare, ascoltare senza reagire.
ghetàre a palas lcz perdonare, dimenticare - al - ama serenamente
e ghetta a palas / cunvinta ca po solitu s'amore. P. Cucca.
ghetàre a pare lcz confondere, mescolare.
ghetàre a pitu lcz saltare addosso, scagliarsi, buttare su.
ghetare a pitu chentu pestas lcz diffamare, oltraggiare.
ghetàre su tzou lcz avanzare una pretesa, chiedere in sposa
una ragazza.
ghetàre pacamentos lcz tassare.
ghetàre sa cara a terra lcz umiliare, mettere in imbarazzo.
ghetàu pps gettato.
ghetònzu sm il gettare.
ghià pps agg guidata.
ghìa sf guida, consigliere - mdn - si est malu issu, ja est
bonu chie lu ghiat. - al - pensa chi solu a t'idere ridende / est
balsamu salude e ghia issoro. P. Cucca.
ghiadòre sm consigliere, guidatore, guida.
ghiàre vrb consigliare, insegnare, guidare.
ghiddighìa sf brina - mdn - su locu fit biancu de sa 'iddighia
- sa 'iddighia m'est brusande s'ortu.
ghiliàrdu ‘iliardu agg entusiasta, contento mdn - su
pitzinnu non mi paret meda ‘iliardu de andare a iscola.
ghilinzòne sm crusca, rimasugli della macinatura.
ghilipìu sm pulviscolo vegetale, pula, loppa.
ghimisòne sm pane d'orzo la cui mollica serviva da lievito
- ais - dae no l'aere 'etau 'imisone / po cussu est chi l'est reventiu
male.
ghìnghia sf gengiva.
ghinìna sf vagliatura, scarto dei cereali, mondiglia.
ghìo sm escremento.
ghipà agg pps felice, appagata.
ghìpa sf felicità, contentezza.
ghiràda sf rientro all'ovile del gregge.
ghiràda sf terrazzamento.
ghiradòrzu sm alloggio, base.
ghiraìtos sm intestini.
ghiràre vrb rientrare, socchiudere - al - cando 'irat a bidda
babu miu / m'at a dare una pane / mannu cantu sa luna in mesu chelu.
G. Brocca.
ghirarghìras agg strapieno, traboccante.
ghiràu pps rientrato, socchiuso.
ghìrba buza sf otre.
ghirghìllios sm risate, sghignazzate.
ghirigòri sm arzigogolo.
ghiròe sm canalone, forra.
ghirònzu sm il rientrare.
ghìsa sf ghisa.
ghìsa sf guisa, modo, maniera - mdn - non bides a ghisa chi
che l'at croncuiu - cando si nechidat li picat a ghisa mala - istringhende
a ghisa 'e l'afocare.
ghisàdu sm spezzatino.
ghissànde ppr traboccante.
ghissàre vrb traboccare, straripare - al - cando 'untanas e
puttos / ghissan e ingrussan sos pojos, sos rios. L. Loi.
ghitàrra sf chitarra.
ghìte o ite prm agg cosa, che - mdn - ghite mi tocat de intendere
- ite cheres - ite ses fachende - non b'at de ite - ghite ti nde 'aches
- poveru jeo a ghite che so torrau - ghite mi renden custas chiaccheras
- ite cheres chi 'aca como - tzessu ite dannu chi amus in domo - ite
risu chi m'apo atu - 'ite bellu chi est - ite be cheret a zuchere
po arrennoare sa patente - ca no apo unu ite 'achere.
ghiterinàna prm coso.
ghiterrore ghite errore isc che disgrazia.
ghitesisìat ghite sisiat prm agg qualsiasi, qualunque.
glossàriu sm glossario.
gòba sf gobba - mdn - juchet sa goba cantu una sindria - su
caminu 'achet a goba - custa zuba mi l'intendo a gobas.
gobèddu agg gobbo.
goddidòre sm raccoglitore, strumento per cogliere frutta.
goddìnzu sm il cogliere.
goddìre vrb cogliere - ais - cando sa rosa mia ap'a goddire
/ de sos travallos mios non m'amento.
goddìu pps colto, preso.
godimèntu sm godimento.
godìnzu sm il godere.
godìre vrb godere.
godìu pps goduto.
gollèi sm altopiano pietroso, acrocoro - al - a pasche' sos
golleis, sas cudinas, / sos aspros malos, in terras anzenas. L. Loi.
golòstiu bot sm agrifoglio.
gomàre sf comare.
gompàre sm compare.
Gonariu sm Gonario.
gorgoèna orgoena sf trachea.
gorròpu sm forra, crepaccio, toponimo.
gorteddòne sm coltellaccio.
gortèddu sm coltello.
gosadòre agg goditore, colui che trae diletto.
gosàre vrb godere, gioire - al - cando creio de podere gosare
/ in ojos unu velu m'an ghetadu. B. Branca.
gosàu pps goduto.
gòsi avb così - mdn - gosi imparas - si sighis gosi
no nd'atzolas mai - si sighit gosi mi 'etat sa bertula - non fit gosi
cando fit pitzinnu - pipiu gosi malu no nd'apo 'istu mai - gosi macu
est? - fache a gosi - gosi lu 'ides peri tue ite cheret narrer - gosi
lu cherzo e menzus nono.
gosichì cnz cosicché.
gòsu sm felicità, godimento.
gòtzos sm canti di lode alla divinità.
grabòsu agg ammodo, gentile.
gràbu sm garbo.
gràda sf gradino.
graddajòne sm caccola.
gràddula sf pallina di letame ovino-caprino - mdn - bae e zocati
a graddulas - eh, una graddula t'ap'a dare... - rumbulande che graddula
- b'at colau unu tazu in tramuda e m'at prenau sa carrera de graddula.
gradèschiu pps gradito.
gradèssiu pps gradito.
gradìnu sm gradino.
gràdu sm grado.
graduatòria sf graduatoria.
graduàu pps agg graduato.
gràe agg pesante, arduo - mdn - unu pacu grae che l'est bennia
sa vida - est grae che tronu - est grae che anima 'e preide - grae
ti paret?
gràe a uricas agg sordo.
graèddu agg pesantuccio.
grafìa sf grafia.
gramatìca sf grammatica.
gràmene bot sm gramigna.
graminà pps agg cardata.
graminadòre sm cardatore.
graminadòrzu sm luogo ove si carda.
graminàre vrb cardare.
graminònzu sm il cardare.
graminzòne bot sm sonchus oleraceus, allattalepre.
gràmu sm grammo.
gramuladòrzu sm bolo di reste che si forma nella bocca dei
bovini, impedendo loro di masticare.
gramuzàre vrb ruminare.
gramùzu sm il ruminare.
granàda bot sf melograno.
grandèsa sf grandezza.
gràndi agg grande, importante, solenne - mdn - est unu grandi
pitzinnu - no est chi siat grandi cosa
grandinàre vrb grandinare.
grandinàu pps grandinato.
gràndine sm grandine.
granghèna sf cancrena, odio, amarezza - al - tantu si torro
vendico s'ofesa / ca su coro pienu apo 'e granghena. B. Branca.
granghenòsu agg cancrenoso, odioso.
granichèddu sm granello.
granìtu sm granito.
granòsu agg granulare.
grànu sm grano, chicco.
grànza sf granello.
granzèo sm gratificazione, piacere, dono - mdn - no l'ap'a
facher ateru granzeo no.
granzùta sf granellino - al - granzuta 'e luche / chi a s'umbra
non si rendet. G. Brocca.
gràssia sf grazia - mdn - l'apo promintu su 'iazu a Santu Frantziscu
ca m'at accassau una grassia.
Gràssia sf Grazia.
grassìle zlg sm martora.
grassiòsu agg grazioso.
grassìtu agg grassottello.
grassonèra sf terrina.
gràssu agg grasso.
grassùmene sm adiposità, pinguedine.
gratadòre sm grattatore.
gratàre vrb grattare.
gratàu pps grattato.
gratìnzu sm prurito.
gràtis avb gratis.
gratònzu sm il grattare.
graùntzulu agg pesantuccio.
gràve agg grave.
gravèllu bot sm garofano.
gravidàde sf gravità.
grècu sm greco.
grèfa sf combriccola.
grestàle sf scure - al - duas grestales acutas, adatas / po
s'arte, intonan sos corfos a pare. P. Cucca.
grifòne sm cardine, perno.
grìllia sf griglia.
grilliàre vrb grigliare.
grilliàu pps grigliato.
grìllos sm grilli, fisime mdn - ca non zuchet nudda 'e grillos,
pesamilu - si si l'ischidan sos grillos l'intenden a totu 'ichinadu
- ja mi bastat chin su macheine miu, chene m'azunghere grillos anzenos.
grillòsu agg bizzoso, imprevedibile.
grìllu zlg sm grillo, fisima.
grìna sf prime luci dell'alba, umore - mdn - una grina juches
custu manzanu - juchiat una grina chi non m'est aggradà po
nudda - chin cussa grina ponet a timere sa zente.
grìnca sf sottopancia.
grisàre vrb oscurare, impaurire, nauseare - mdn - si si grisat
su chelu nos iscuricat sa terra - sas berveches son grisàs
- pùtzidda, custu fracu m'est grisande.
grisàu pps agg oscurato, impaurito, nauseato.
grisizòne sm groviglio, cespuglio spinoso.
grisòsu agg disgustoso.
grispìsu sm attizzatoio.
grìsta sf fisionomia, espressione.
grìsu sm corpo estraneo, bruscolo - mdn - mi nch'at intrau
unu grisu a s'ocru - a mi nche lu 'ocas custu grisu - custu mandicu
est prenu 'e grisos?
grìsu sm schifo, disgusto - mdn - est unu grisu - po grisu
simile mi lu perdo.
grìtzine bot sm glicine.
gròbe sf poesia, canzone, componimento poetico - mdn - grobe
'ona a cumentzu torrat - mamai ischiat medas grobes a memoria.
gròddida sf latrato della volpe.
gròddo sm volpe.
grodospàre vrb rubare, trafugare.
grògu sm agg giallo.
grollòi zlg sm gallo, mtf capo branco, maschiaccio.
gromerèddu sm gomitolino.
gròmeru sm gomitolo mdn - daemilu cussu gromeru de lana - s'est
fatu a gromeru e non be resesso a l'ispiricare - nanca los an acataos
in su letu fatos a gromeru.
grongòne sm astio, malavoglia, stizza - mdn - no lu poto sufrire,
'achet semper sa cosa a grongone - po mi lu dare a grongone no nde
cherzo nudda.
gròngu zlg sm grongo.
gròpa sf groppa.
gropèra sf la persona che siede dietro il cavaliere.
gropète sm gilet.
gròria sf gloria.
groriòsu agg glorioso.
gròsta sf crosta.
grostòsu agg crostoso.
gròtza sf specie di cappotto - al - una grotza una grotza /
chi m'apo cuncordau. A. Cucca.
gruanìssa sf cornicione.
grùe sf gru.
gruìsta sm gruista.
grumustòne sm mucchio.
grùndine rundine zlg sf rondine - al - sas rundines chi olan
in beranu / sos prados virdes, sas ispicas d'oro. I. Serra. - cantat
su campanile / intundau de grundines in bolu. L. Loi.
grundinìna agg rondinino.
grundinìna sf segno del bestiame.
grùspinu bot sm pungitopo.
gruspìnzu sm lo sputare.
gruspìre vrb sputare, espettorare.
gruspìu pps sputato.
grussària sf spessore, grossezza.
grussèri agg grossolano, grezzo.
grùssu agg grosso.
grùstu sm gruppo, branco.
gruvennadòre sm governatore.
gruvennàre vrb governare, sostentare - ais - arguiti casu e
pane / po lu poder gruvennare.
gruvènnu sm governo.
guài sm guai.
guànte sm guanto.
guàpu agg presuntuoso, ben messo.
guardàre vrb salvaguardare, proteggere - mdn - Deu nde guardet
de poveru irricchiu.
guardarròba sm guardaroba.
guàrdia sf guardia.
guastadòre sm guastatore.
guastàre vrb guastare.
guastàu pps guastato.
guastònzu sm il guastare.
guàstu agg guasto.
gùbia sf nodulo, rigonfiamento.
gùla sf gola, desiderio, macchia della pelle - mdn - gulaticu
chi ses, in ora 'ona - ja ses in gula de ruere - gustalu, non t'essat
sa 'ula.
gulàticu agg desideroso, voglioso.
gupàda sf emizucca usata come bicchiere - al - sa manu chi
istringhiat sa guppada / at suspesu su motu cuminzadu. I. Serra.
gùpu sm recipiente di legno o sughero atto a contenere liquidi.
gupùdu agg concavo.
gùrgu sm vicolo.
gurgùzu sm collo di bottiglia o altro contenitore simile mtf
collo - mdn - su fiascu mi lu depes prenare intas a su 'urguzu - su
'urguzu de sa brocca est afilau - come che soe merda a gurguzu.
gùrpe urpe zlg sf volpe
gustàre vrb assaggiare.
gustàre vrb far colazione.
gustàu pps assaggiato.
gustònzu sm l'assaggiare, il far colazione.
gustòsu agg gustoso.
gùstu sm colazione.
gùstu sm gusto - mdn - at bonu gustu su pitzinnu - l'intendo
unu gustu istranu - no isco ite gustu l'at a picare a si cumportare
'asi - si no est a gustu miu no lu cherzo - po si todder unu gustu.
gùta sf paralisi - frt - ancu ti 'alet una 'uta, chi ti 'alet
- bivat chent'annos ma paralizadu / dae male caducu e dae guta. P.
Mereu.
guturìnu sm vicolo, stradina.
gùturu sm gola.
gutùrzu sm avvoltoio, grifone.
gutzàre vrb gocciolare, piovere.
gutzàu pane 'utzau agg pane non ben lievitato.
gutzàu pps gocciolato.
gùtzu sm goccia - al - s'abba istampa' sa preda a guzzu a guzzu
/ s'attarzu si piegat a su 'ocu. P. Cucca.