Gonario Carta Brocca

 

B


B b sf sa 'e duas literas de s'alfabeto sardu, in durgalesu benit semper pronuntzià tosta comente in babai, balla, grabu, tubu, aba, Balentinu e gasi sighit. Duncas iscriimus semper chi d-una b, in posizione intervocalica e a cumentzu de paraula.
babài sm babbo.
baballèo agg stupidotto.
baballòtu agg stupidotto, sciocchino.
babèle sf babele, confusione.
babèu agg babbeo.
bàbu sm padre.
Babumànnu Babu Mannu sm Dio, prima pèrsona della ss Trinità, Spirito Santo.
babunòstru babu nostru sm padre nostro, Dio.
bàca zlg sf vacca.
bacadìu zlg sm bestiame che non ha ancora partorito
bacadìu sm giorno non feriale, festa.
bacànte agg vacante, incolto.
bacantìu sm terreno non coltivato.
bacànza agg nubile, giovanetta.
bacanzèdda agg signorina, ragazzina.
bacanzìa sf l'essere nubile, celibe.
bacanzòna agg zitellona - mdn - be cheret a beru isprones de cavalleri po poder isseddare cussa 'acanzona arrodià.
bacànzu agg sm celibe.
bacàrzu sm vaccaro, guardiano, padrone di vacche.
bàccalu sm bastone, bacchetta.
bacchèta = bàccalu.
bàccu sm Bacco.
bachèdda zlg sf vacchetta - mdn - juchiat duas bacheddas chi parian britzichetas de cantu fin arressas.
bachìle sm vaccheria, recinto delle vacche, stalla - al - a manu tenen su sessu gentile / de cussa forza est chi si servin issos: / las truvan cando cheren a bachìle. T. Mereu.
Bàchis sm Bachisio.
bàcu sm vallo, canalone - ais - ch'iscapo su
cane in d-unu 'acu / e tentu m'at una crapiolita.
badalòcu sm confusione, frastuono.
bàdas de badas agg gratuitamente, per niente - mdn - as fatu totu su travallu de badas - sicomente ja non si la dat de badas sa cosa - totu de badas no at a essere.
bàdde sf valle.
bàdde e chie avb chissà, chi mai, chi - mdn - badde e chie l'at a suportare unu culu d'ideas che a tie - badde e chie at a esser chi m'at a cocher su pane.
baddìscru sm vallone, canalone.
Baddòre sm Salvatore.
bàdu sm guado.
bàe vrb vai - mdn - bae imbonora - bae chin Deu, e Nostra Sennora t'accumpanzet - bae e torra - bae impresses, pompia ca 'etto sa salia. frt - bae... mancari andes a su corru prus mannu de sa 'urca - e bae, mancari andes in fumu.
baetìche vrb vattene.
baetòrra bae e torra sm isc andirivieni, vai e torna subito.
bàfos sm baffi.
bafùdu agg baffuto.
bagàlliu sm bagaglio.
bagàssa sf puttana, prostituta.
bagassàre vrb comportarsi da donnaccia, andare a puttane.
bagassèri agg puttaniere.
bagassòta sf puttanella.
bagassùmene sm prostituzione.
bàgna sf ragù, sugo.
bagnàre = abanzàre.
bàgnu = bànzu.
bàh isc bah.
bàia sf marachella - mdn - bah, Bardileddu est torrande tùrdinu tùrdinu, carchi baia at cumbinau.
baidàre vrb fare la guardia.
baillànu agg ozioso, vagabondo.
bàina sf guaina.
Baìnzu sm Gavino.
bajòccu agg guercio.
bajulà pps sopportata.
bajulàre vrb sopportare, portare sulle spalle - mdn - jeo che so 'etzu como e, pacu bene miu, non bajulo prus nen fritu nen caente.
bajulònzu sm il sopportare.
balanzà pps guadagnata.
balanzàre vrb guadagnare.
balànzu mtf: tumore, cancro.
balànzu sm guadagno.
balaùstre sm balaustro.
balcòne passizu sm balcone.
balèna zlg sf balena.
balènte agg valente, prode - al - ischidade balentes, ischidade / e sa jana giamade. G Brocca.
balentèsa sf bravura, prodezza.
balentìa sf valentia, bravata.
Balentìnu sm Valentino.
balentiòsu agg abile, coraggioso.
bàlere vrb valere.
baleriàna bot sf valeriana.
balèstra sf balestra.
balistrèri sm balestriere.
bàlla isc però, accidenti - mdn - balla balla a sos chervos! - frt: - corfu de balla chi t'istampet - ite balla cheret.
bàlla sf balla, collo.
bàlla sf pallottola, proiettile.
ballabàlla sf oscillazione, rollio.
ballàbile agg ballabile.
ballàda sf ballata.
balladòre sm danzatore.
ballalloi agg deficiente, cretino - al - epuru ballalloa / naras ca t'an pretesu, buccallotta. A. Mula.
ballàre vrb ballare - mdn - preda chi ballat, mai ponet lana.
ballariàna sf ballerina.
ballàssa sf confidenza, libertà d'azione, baldanza - mdn - mi paret ca a su 'izu l'est dande tropu ballassa.
ballàu pps ballato.
ballerìna sf ballerina.
ballìtu sm balletto.
bàllu sm ballo.
balòssu agg poco sveglio, tonto.
baluàrdu sm baluardo, catasta, muraglia, persona alta.
bambàche sm bambagia - al - chi dat nuscos galanos / e ispinas chi paren de bambache. G. Brocca.
bambèddu agg sciocchino, insipido.
bambeìne sm scipitezza.
bambiòre sm scipitezza.
bàmbola = pipia d'istratzos.
bàmbu agg scipito.
bàmbu bambu che lùdu lcz che non sa di niente mtf: persona sciocca, poco assennata.
banàna bot sf banana.
bànca sf banca.
bancarèlla sf bancarella.
bancarrùta sf bancarotta.
bancarrutèri sm bancarottiere - as - jeo no isco sos carabineris / in locos nostros po 'ite bi sunu / e no arrestan sos bancarruteris. P.Mereu
banchèri sm bancario, banchiere.
banchìtu sm piccola panca.
bàncu sm panca.
bànda de pane sf quota, parte del pane carasau che si cuoce.
bànda avb sf disparte, parte - mdn - prest'a banda su cane! - a banda dae n-ue secan linna e apresu a n-ue secan peta - su pitzinnu como ch'est mannu e s'est tirau a banda - fit cotu che pira e andàt dae una banda a s'atera de sa carrera - a banda de baronia fachet prus caente - como che soe 'etza e sos fizos m'an postu a banda che frobidorzu de 'itianu.
bànda sf facciata.
bandidàre vrb essere latitante.
bandidòre sm banditore.
bandìdu sm bandito.
bandìnzu sm il bandire.
bandìre vrb bandire.
bandìu pps bandito, notificato.
bàndu sm bando - mdn - atentzione, avertet su sindicu a non ghetare s'arga in su muntonarzu de Santu Nicola e a che secare sos mamutones in sos caminos de campanna.
bandulèri agg perdigiorno.
bangadòre sm colui che macella.
bangalàrzu sm macellaio.
bangàre vrb macellare.
bangàu pps macellato.
bannaròla sf recipiente di latta zincata usata per fare il bagno ed il bucato.
bannàrza sf gazzarra.
bantà pps vantata, lodata.
bantadòre sm adulatore.
bantàre vrb lodare - mdn - donniunu 'antat s'acchipudda sua - si non si 'antat issu, malos bichinos at - a issu ja lu 'antan sas operas.
bàntidu sm lode.
bàntu sm lode, vanto - al - ca, Babu, Fizu e Ispideru Santu, / semper ap'onorau e zut'a bantu. G. Brocca
bànzu sm bagno.
barandàu sm parapetto, ringhiera.
barandìlla sf ringhiera, balaustra.
barànta agg nc quaranta.
barantìna sf quarantina.
baratàre vrb smerciare, dare, scambiare.
baratàu pps smerciato, dato.
baratònzu sm lo smerciare.
baràtu agg economico - al - mi has fattu immensu tortu chin dispettu / su rispettu ponendemi a barattu. M. Fronteddu.
baraùnda sf baraonda.
Barbàgia sf Barbagia.
barbaricìnu sm barbaricino.
barbaridàde sf barbarie, inciviltà.
barbàrie sf barbarie.
bàrbaru sm barbaro.
barbatèlla sf barbatella.
bàrca sf barca.
barcajòlu sm barcaiolo.
barchìle sm abbeveratoio, trogolo - al - i' s'abba vrisca tua, i' su barchile / si podiad abbare intas sa chedda. L. Loi.
barchìta sf barchetta.
barcòne sm barcone.
bardàna sf razzia, scorreria - al - ca nos ponimus ambos in biazu / e andamus a fache' una bardana. T. Lai.
bardanàre vrb razziare.
bardanèri sm razziatore - al - sa limba 'e sos anticos bardaneris / chi m'an lassau in prenda. G. Brocca.
bardàre vrb bardare.
bardàu pps bardato.
bardèlla sf bardella, sella rustica.
Bàrdia sm monte Bardia.
Bardìle sm Bardilio.
bardùfula sf trottola.
bàrdule sm zolla con erba.
bàrdule de peta sm grossa fetta di carne.
barìsta sm barista.
baronàu sm impedimento, oggetto ingombrante - mdn - non poto sighire ca b'est custu baronau in mesu.
baròne sm barone.
Baronìa sf Baronia, territorio storico della Sardegna centro orientale.
baronièsu sm abitante della Baronia
bàrra sf mandibola, barra.
barràcca sf baracca.
barraccàda sf festa, colpo di testa, stupidata.
barratzellàu sm associazione di barracelli.
barratzèllu sm barracello.
barrièra sf barriera.
barrièra sf gioco d'altri tempi.
barrìle sm barile.
bàrrinu agg bassotto.
barrosìa sf presunzione, superbia.
barròsu agg spaccone, presuntuoso.
bàrtza isc caspita, però - mdn - bartza, bido ca t'an dau cosa meda - eh bartza, inoche son fachende sas cosas comente s'ispetat.
bartzellèta sf barzelletta.
bartzelletàre vrb fare dello spirito, scherzare.
bàrva sf barba.
bàrva sf parte anteriore del carro a buoi, dove il giogo si incastra fra sa 'arva e sa crapica.
barvacàna sf scasso del terreno per impiantare la vite o altre piante - ais - si si nd’andat Bainza e restas solu / ti 'achet su priucu a barvacana.
barvàda sf vomere
barvatàre vrb fare la prima aratura.
barvàtu sm prima aratura.
barverìa sf bottega da barbiere.
barvièri sm barbiere.
barvuddìle sm modo di avvolgere lo scialle.
barvùdu agg barbuto.
bàrzu zlg sm manto bianco e nero,variopinto, variegato. (animali vari)
basadòre agg baciatore, colui che bacia.
basalipò sm sbaciucchio.
basamèntu sm basamento.
basàre vrb baciare.
basàrtu = preda niedda.
basàu pps baciato.
bàsca sf afa - mdn - cando torrat babu tù, ti la toddet issu sa basca.
bascaràmene sm ciarpame.
bàse sf base.
basèta sf basetta.
basichèddu sm bacino.
Basìle sm Basilio.
basolèddu bot sm fagiolino.
basòlu bot sm fagiolo.
basòlu pèra bot sm fagiolo.
basòlu pitùdu bot sm ceci.
basònzu sm il baciare.
bàssa agg bassa.
bàssa sf latrina, letamaio.
bassèsa sf bassezza.
bàssiu pps valso.
bàssu agg basso di statura.
bàssu sm basso, voce bassa.
bassùra sf bassura.
bastànte agg persona robusta, alta.
bastànte ppr sufficiente.
bastàrdu agg bastardo.
bastardùmene sm bastardume.
bastàre vrb bastare - mdn - non bastat su tapulu a s'iscorriu.
bastàu pps bastato.
bastimèntu sm bastimento.
bastiòne sm bastione.
bàstos sm seme del gioco delle carte, bastoni.
bàstu cnz basta - mdn - ja ti lu dao, bastu chi mi la finas - bastu chi mi proes sa conca tue ja ses cuntentu.
bàstu sm basto.
bàsu sm bacio.
batàlla sf battaglia.
batallàre vrb lottare.
batalliòne sm battaglione.
batellèa batu e lea avb vattelappesca.
bàtica sf orto.
bàtile sm sottosella, bardaglio, cuscinetto di panno usato da chi porta pesi sulla spalla - mdn - pacu bene miu, ja si m'an postu a batile de su totu - est tontu che balla e sos cumpanzos si l'imperan po batile a soddu su corfu.
batilòsu agg cenciaio, buono a nulla.
batisadòre sm colui che amministra il battesimo.
batisàre vrb battezzare.
batisàu pps battezzato.
batisèri sm fonte battesimale.
batìsimu sm battesimo.
batomìza agg nc quattromila.
batòrdichi agg nc quattordici.
batorèta batorina sf canto di quattro versi, di solito endecasillabi, in rima baciata o alternata, di carattere epigrafico o satirico - ais? a la cantamus una batorina / a la cantamus pianu pianu. / si cheret Deus chi mi torrat sanu / ja l'ap'a fache' una bella noina. / Gosi si cantat una batorina. - a la cantamus una batoreta / a la cantamus in custa serada / a Tataneddu, eris s'amorada, / l'at ghetau sa manu a sa bragheta / tando cantamus una batoreta.
bàtoro bator agg nc quattro.
batorùnu sm una parte su quattro, 25%.
batoschèntos agg nc quattrocento.
batù pps portato.
batùre vrb portare.
batziccàre vrb bazzicare, frequentare.
batziccàu pps frequentato.
batziccònzu sm il frequentare.
batzinàda sf sozzura, trivialità, scherzo di cattivo gusto.
batzìnu sm pitale - al - poveru nasu nostru / obricau a suffrire / po t'aeres irballau su bazzinu. A. Cucca.
baulàda sf bava.
baùle sm bara, cassa da morto.
baulòsu agg bavoso.
bàulu sm abbaio.
bàva = baulàda.
bavà bah vah isc macché, guarda guarda.
bavèta sf bavetta.
bebè sm latte, modo infantile - mdn - beni su coro mi' ca ti dao su bebè.
bebècche zlg sf berveche, pecora, modu de allegare chin sos pipios - ais - tumba bebecche / non nd'apo necche / necche non nd'apo/ mi nche lu papo.
becchìnu sm necroforo.
bècchinu agg di caprone, caprino.
bèccu zlg sm caprone - ais - peta de beccu e de mascru / a orrostu e a buddidu.
becculèri bicculeri sf manica della camicia, polsino.
bedùstu agg sm vetusto, animale adulto.
befadòre sm beffatore, spiritoso.
befadùra sf beffa, derisione.
befàna sf befana.
befàre vrb beffare.
befàu pps beffato.
bèfe sf beffa.
bèfinu agg burlesco - mdn - custos pitzinnos de como si pican totu in befinu - sa maca est cumbinta ca ja la cheret cussu pitzinnu e non s'abizat che l'est amorande in befinu.
befulànu agg beffardo - al - non sias beffulanu / chin sa zente anziana / ca no est bellu a beffare sos mannos. A. Cucca.
begònia bot sf begonia.
bèh isc beh.
bèlla agg bella.
bellài sm giocattolo, attrattiva, bellezza, ninnolo.
bèlle avb quasi, circa.
bellechì cnz sebbene, benché.
bellèdda agg carina, graziosa.
bellèdda sf latrina, cesso.
bellèddu agg carino, grazioso.
bellèsa sf bellezza - mdn - sa bellesa non fachet domo.
bellesìa sf grazia, bellezza.
bellètu sm belletto.
bellòre sm bellezza detto in senso ironico.
bèllu agg bello.
bellùdu sm velluto.
bellùra sf bellezza.
bèlu sm velo.
bèna sf vena d'acqua, aurifera ecc.
bèna sf vena.
benacatàu bene acatau isc ben trovato.
benàle sm acquitrino.
benallegàu bene allegau agg garbato, cerimonioso - mdn - pesamìla, ca mi paret ben'allegà e male prossedia.
benàpada ben'apat isc benedetto? - mdn - ben'apat e gorteddu, chi at tazau su poddiche de custu pipieddu - ben'apat e refriu chi mi 'achet isturridare baranta 'ortas.
benapassòra ben'apat s'ora isc che fortuna, che disgrazia - mdn - ben'apat s'ora chi s'at seperau un'isposu, la juchet che rechillia - ben'apat s'ora chi s'est cojuà, in prus chi non travallat, li caentat intas sos tuturros.
bèndere vrb vendere - al - perder o balanzare / po comporare mi tocat a bendere. T. Lai.
bèndida sf vendita.
bendidòre sm venditore, commerciante.
bendìnzu sm il vendere.
bèndiu pps venduto.
bendulèri sm venditore, commerciante - al - chie est intundu 'e sor venduleris / e chie a birra cochen e caràsan. L. Loi.
bène avb bene, a modo.
bène sm bene, ricchezza.
beneàtu bene fatu isc benfatto, ben ti sta.
benechèrtu bene chertu agg benvoluto, gradito.
benedissiòne sf benedizione - mdn - semus bennios a bos cumbidare ca dominica andamus a retzire sa santa benedissione, bos ispetamus mì!
beneènniu bene 'enniu isc benvenuto, ben arrivato.
benefissiàre vrb beneficiare.
benefissiàu pps beneficiato.
benefìssiu sm beneficio.
beneìchere vrb benedire.
beneìtu agg benedetto.
benemèritu agg benemerito.
benemìnde isc avb che bello - mdn - sicomente ja no est beneminde travallu, cussu e istare buffande peri sos magasinos de Durgali che pare est...
benenòsu agg velenoso.
benènu sm veleno.
benèssere sm benessere.
benidòre agg colui che verrà.
benidòre tempus benidore agg il futuro, tempo che verrà - al - siat dulzura manna, siat tua / forza e orgogliu in tempus benidore. G. Mulas.
benidòres sm discendenti, coloro che verranno.
benìnna o benigna agg benigna.
benìnzu sm il venire, l'arrivare.
bènnere vrb venire - mdn - chie non benit, non si ch'andat - a benis o nono.
bennerapàre benner a pare vrb incontrarsi, confluire.
bènniu pps venuto.
bentichèddu sm venticello, brezza.
bèntos:
bentu d'Africa= Ostro, mezzogiorno
bentu 'e susu= ponente
marinu= scirocco
marinu areste= levante
ozastresu= libeccio
traessarzu= ovest, maestrale.
travuntana = tramontana
travuntana bassa, tziu Lenardu 'e Jorza= grecale
bentòsu agg ventoso.
bèntre sf ventre.
bèntu sm vento - mdn - cando su 'entu tirat, bisonzat de 'entulare.
bentucolàu bentu colau sm corrente d'aria.
bentuchervìnu bentu chervinu sm orticaria.
bentuladòre agg cernitore, colui che separa la paglia dai cereali, lanciando il miscuglio per aria con una pala.
bentuladòrza sf pala per lanciare alla brezza paglia e cereali.
bentuladòrzu sm tridente per separare al vento paglia e cereali
bentuladùra sf il ventilare.
bentulàre vrb ventilare.
benzìna sf benzina.
beranìle agg primaverile.
berànu sm primavera.
bèrbos sm verbi, parole, formulario segreto usato nelle magie: sa meichina de s'ocru malu, sa meichina de s'ispramu e atteras.
berdadèru agg veritiero.
bergheddìnu sm a proposito, capitare a fagiolo.
beridàde sf verità.
bèrre zlg sm verro.
berrìna sf succhiello.
berrìta sf berretto tipico del costume.
bertèlla sf bretella.
bertùde sf virtù.
bèrtula sf bisaccia - mdn - tue mi 'etas sa bertula chin totu custos bestires noos chi ti ses comporande.
bertulàrzu sm colui che fa le bisacce.
bèru agg vero.
bervecàrzu sm pastore di pecore.
bervèche zlg sf pecora - mdn - neche o non neche nde pranghet berveche - son che-i sas berveches, a n-ue andat s'unu andat s'ateru.
bervechìna sf agg mastrucca , specie di lungo gilè fatto di pelle ovina.
bessìda sf uscita, scappatoia.
bessìre vrb uscire - mdn - dae n-ue non b'at, non b'essit.
bessìu pps uscito.
bèstia sf agg bestia.
bestiàmene sm bestiame.
bestimènta sf vestiario.
bestìnzu sm il vestire, l'indossare.
bestiòlu zlg sm bestiola, asino - al - su mere de avaritzia imbriacu / mi tratàt che unu bestiolu. T. Mereu.
bestìre sm abito.
bestìre vrb vestire, indossare, calzare.
bestìre a pare vrb aggrovigliare, aizzare l’uno contro l’altro – mdn - fit unu iscropandellos e unu bestindellos a pare.
bète agg grande, enorme - mdn - de carena fit unu bet'omine, ma de conca non serviat a frutu santu perunu - juchiat bete titas cantu un'isporta de cartu - una bete domo chi paret unu cumbentu.
bète sm fico acerbo.
Betèdda sf Elisabetta.
bètza agg vecchia.
bètza 'etza sf scintilla - mdn - a comente at ischicconau su 'ocu son bolàs totu sas betzas.
betzèddu agg vecchietto.
betzèsa sf vecchiaia - mdn a sa 'etzesa s'iscrou.
betzòne agg vecchiaccio.
betzònzu agg piuttosto anziano.
betzùmene sm vecchiume.
bìa prp verso - mdn - nos bidimus a bia de jovia - a bia de sa chida ch'intrat andamus a Gonone.
bìa agg viva.
biàda agg beata.
biadèsa sf beatitudine.
biadìa sf delizia, beatitudine.
biàdu pps agg beato - ais - si su tzapare miu esseret bonu / jai nde dia esser biadu e ditzosu.
biàdu sm defunto.
biaìtu agg livido, bluastro.
bianchèddu sm agg bianchiccio, vino bianco.
biancherìa sf biancheria.
bianchèsa sf bianchezza.
biancòre sm candidezza.
biàncu agg bianco.
biancùra sf candore.
Biàsu sm Biagio.
biazadòre agg viaggiatore.
biazàre vrb viaggiare.
biàzu sm viaggio.
biberòne sm biberon, poppatoio.
biberòne sm cemento liquido usato come isolante nelle solette.
bibliotèca sf biblioteca.
biccàre vrb beccare - mdn - puzone chi non biccat at biccau.
biccòcca sf casetta con scalinata anteriore.
bìccu sm becco.
bìccu sm sporgenza a canale di vari recipienti, su biccu de sa cafetera, su biccu de su dopiu litru - mdn - est fatu totu a biccos.
bicculèri becculeri sm manica della camicia, polsino.
bichinàdu sm rione, isolato.
bichìnu sm vicino.
bìda vida sf vita - mdn - salude e bida - in bida mia no apo mai 'istu una cosa simile - est galu in bida - al - no, no, rispondet issa, amore est vida / ue est amore totu est armonia. I. Serra.
bidatòne sm quota di terreno seminativo lasciato a riposo per un anno, debbio - al - sustentande golleis e faladas / padentes bidattones e rudios. L. Loi.
bìdda sf paese.
biddarèsu agg cittadino, che non lavora in campagna.
biddàzu sm villaggio.
biddichèdda sf paesello.
bidditzòlu sm paesino.
Biddiddiriòsu biddoddiòsu agg schizzinoso, delicato.
bìdere vrb vedere - mdn - si non faches a bonu as a bidere ghite ti 'aco - a bider isto mi! - bidet prus unu macu in domo sua chi non chentu savios in dom'anzena - chie prus bidet, prus dissimulat.
bidìnzu sm il vedere.
bìere vrb bere.
bigòtu sm bigotto.
biidòre agg bevitore - mdn - a su bonu biidore li mancat su 'inu.
biidùra sf il bere, da bere, bevibile - mdn - chin su 'amene chi juchet, cocconeddas gasi si las fachet a biidura.
biliàrdu sm biliardo.
bìlicu sm bilancia per grossi pesi.
bìlicu sm bilico.
billantzìnu sm bilanciere - mtf il cuore mdn - de ateru paret ca non b'at male, su billantzinu donnia tantu toccheddat in boidu.
billàssa sf bilancia.
billetàrzu sm bigliettaio.
billète sm biglietto.
Billìa sm Giovanni Maria.
binàta sf vinaccia.
bìnchere vrb vincere.
bìnchida sf vincita.
bìnchidas a binchidas de pare sf a gara, a chi può fare di più e meglio.
binchidòre sm agg vincitore.
binchìnzu sm il vincere.
bìndichi agg nc quindici.
bindichìna sf quindicina.
bindichìnu sm campanaccio.
binicòtu sm vino cotto; il vino cotto si faceva con il mosto, con i fichi, con i fichi d'india e con il corbezzolo. Il vino cotto viene poi usato come ingrediente di base per la preparazione del (pistiddu).
binnènna sf vendemmia.
binnennàre vrb vendemmiare.
binnennònzu sm il vendemmiare.
bìnti agg nc venti.
bintìna sf ventina.
bintìnu sm campanaccio.
bintìnu sm colorazione del manto animale - al - de poi bos dimando a cale banda / de sortu, su sinnu, su 'intinu. J. Pira.
bintìnos:
alipìntu= dai fianchi bianchi. (bovini)
barzu= bianco e nero, multicolore. (animali vari)
biàncu= bianco. (animali vari)
bucchiàrvu= dal muso chiaro. (bovini)
caccavàrra= giallognola lentigginosa. (ovini)
canaàrza= bianchiccia, chiara.(caprini suini)
cànu= bianco, chiaro.(animali vari)
canùdu= chiaro, grigiastro. (animali vari)
costàrva= macchiata di bianco. (caprini)
crapistau= con due strisce bianche sul muso. (bovini)
cucurarva= dalla testa bianca. (ovini)
fatzàu= dal viso bianco. (bovini)
iscuddìnu= bruno sporco. (bovini)
ispànu= rossiccio chiaro. (bovini)
mèlinu= color miele, giallognolo. (bovini)
murratìnu= grigiastro. (bovini)
mùrinu= bruno. (bovini)
mùrru= grigiastro, quasi bianco. (caprini equini)
musteddìnu= scuro macchiato. (bovini)
nièddu= nero. (animali vari)
porpòrinu= sauro bruciato. (bovini)
porporìnu nieddu= rosso scuro. (bovini)
porporìnu ruju= rosso medio. (bovini)
sorgolìnu= tigrato. (bovini)
sorichìnu= bruno
vardèja mora= dalle macchie scure. (ovini)
vardèja ruja= dalle macchie rossastre. (ovini)
bìntu agg pps vinto.
bìnu sm vino - mdn - si no est de 'inu, est de tinu - binu 'onu intas a feche - su 'inu debile che 'etat s'omine 'orte - ais - de cuddu 'inu nieddu / nde cherio chentu cupas.
bìnza sf vigna.
binzatèri sm vignaiolo.
binzèdda sf vigneto.
birbànte sm birbante.
birbantèsimu sm birbanteria.
birbìllios ponner in birbillios lcz mettere in agitazione, stuzzicare la curiosità, turbare.
birbilliàre vrb mettere in agitazione, imbizzarrire.
birbìlliu sm agitazione.
birdaròlu zlg sm verdone, piccolo uccello.
bìrde agg verde, birde mamale, birde che-i sa marmaredda.
birderàmene sm verderame.
birdèsa sf verzura.
birdònzu agg verdognolo.
birdòschinu agg verdognolo.
birdùra sf verdura.
birgònza sf vergogna - mdn - sa 'irgonza est parente de su macheine.
birgonzàre prm vergognarsi.
birgonzòsa agg vergognosa.
biroèddu sm furgoncino.
bìrra sf birra.=
birtùde sf virtù.
birtudòsu agg virtuoso.
bìs sm bis.
bisadòre agg sognatore.
bisàre vrb sognare.
bisàviu sm bisavolo.
bìschidu sm agg viscido - al - e sa franca 'e sa note chene fine / bischida che ambidda. G. Brocca.
bisèra sf maschera carnevalesca, l'an fatu a bisera, beffeggiato.
bisionàre vrb ridestare, risveglio precoce degli alberi - mdn - s'arvore de sa pruna s'est bisionau.
bisionàre vrb visionare, sognare.
bisionàu pps sognato, destato.
bisiòne sm sogno, visione.
bisonzàre vrb necessitare.
bisonzòsu agg bisognoso, povero.
bisònzu sm bisogno, esigenza, qualcosa di indefinito - mdn - t'apo unu bisonzu - che colo in bidda ca apo unu bisonzu - lassa lassa ca non b'aiat bisonzu - beni ca ti naro unu bisonzu a s'iscusiu - bisonzu chi si mofat si cheret bidere cosa 'ata - ja istat bene, no at bisonzu de nudda - e ite bonu bisonzu? - su bisonzu est babu d'inzenios.
bisònzu sm povertà, indigenza.
bìssu sm bisso.
bìsta pps vista, veduta.
bistàre vrb stare, contenere.
bistòccu sm biscotto.
bistràssu zlg sm vecchio asino, somaro.
bìsu sm sogno.
bitarèddu zlg sm vitellino.
bitèlla zlg sf vitella.
bìu agg vivo.
bìva isc evviva.
bìvere vrb vivere.
bizàre vrb vegliare.
bizilìa sf il trovarsi in cattive acque, in punto di morte, essere a un passo dalla sciagura.
bizìlia sf vigilia.
bìzu sm veglia.
bò isc basta.
boboèddu sm piccolo babau, spauracchio.
bobòi sm mostro immaginario.
bòbora sf bolla, bobora de sapone, de salia.
boborèddda sf bollicina, schiuma.
boborròta sf pene.
boborròti zlg sm scarafaggio - ais - boborroti boborroti / cuddu chi andat addenote / cuddu chi andat addedie / po ti che papare a tie.
bobòtzi sm creatura della fantasia.
bocàda sf bucato.
bocàda sf segno del bestiame.
bocàre vrb cavare, estrarre, scacciare, creare - mdn - bocare iscusas - bocare dae domo - bocare sos vissios - bocare sas birgonzas a campu (denudarsi) - bocare sos ocros - bocare ozu (vantarsi) - bocare frutu - bocare a corriolos - bocare a faularzu - bocare travallu - bocare lezes.
bocàre a mandicare vrb servire il pranzo, la cena.
bocàre cara vrb farsi avanti, osare.
bocàre coas vrb malignare, spettegolare - mdn - ja s'at bocau nudda dae 'uca - non mi cumbenit a benner a domo tua non mi 'ochen fumu malu.
bocàre cosa dae s'istropiu vrb suppurare.
bocàre dae su mundu vrb sopprimere, uccidere.
bocàre de pare vrb slogare, frantumare.
bocàre sa fune vrb smettere, finire, lasciar perdere.
bocàre sas fortzas vrb mostrare i muscoli.
bocàu pps cavato, estratto.
bòche sf voce - al - in sa carrera / 'untana eterna de 'oches pitzinnas. P. Sotgia.
bocònzu sm l'estrarre.
bodàle sm a differenza del Logudoro dove ha il significato di coso, a Dorgali sta a significare base, punto di partenza o rientro – mdn - in bodale b’est s’istufa po sa zente afrituria - ja ti lu lasso però chi torret a bodale.
bòddoro bot sm coccola del ginepro.
bòe zlg sm bue - mdn - a borta a borta mazan boe.
bòe de mamas zlg sm toro.
boèddu zlg sm piccolo bue.
boemarìnu boe marinu zlg sm foca monaca.
boèta sf pacchetto, scatolina di cartone, legno o altro, contenitore. Sa boeta de su sale.
bòh isc boh, chissà.
boidèsa sf vacuità.
boidòre sm vuotaggine - mdn - juco unu boidore a s'istocomo chi m'est picande a isanimamentu.
bòidu agg vuoto.
bointàde sf valentia - al - s'aiat ottant'annos / fachiat bointade, ca 'it lizera. A. Cucca.
bòinu agg bovino.
bòis prm voi, lei.
bòja sm boia.
bolà pps volata.
boladòre sm volatore.
bolànde ppr volando.
bolàre vrb volare.
bolàticu agg volante, discontinuo, osé.
bolàu agg vegetale troppo maturo.
bolàu pps volato.
bolentìnu sm cordicella, spago.
bòlere vrb volere.
bollòlla sf pene.
bollònca sf vescica, bollicina.
bòlu sm stormo, moltitudine di uccelli.
bòlu sm volo.
bòmba sf bomba.
bombèdda sf petardo, polpetta.
bòmbica sf vomito, rigurgito.
bombicòsu agg che vomita.
bòmbiu pps vomitato.
bòmbola sf bombola.
bonamànu bona manu sf mancia, ricompensa.
bonànima sf buonanima.
bonardìes bonas dies isc buongiorno.
bònas sf buone.
bonasòrte bona sorte sf fortuna.
bònastardas bonas tardas isc buonasera.
bonaùra bona ura sf buona fortuna.
bònde bos nde prm avb - a voi, ve ne mdn - a bos nde dare intas a chent'annos - a bos nde godire po cantu bos precais e disizais.
bonedàde sf bontà.
bonèddu agg bravino.
bonèsa sf mitezza.
bonète sm berretto, coppola.
bònu agg buono, bravo - mdn - Bonu che-i su pane - si no est bonu po maridu at a esser bonu po copertore - si non faches a bonu mi 'ustas sos aneddos custu manzanu - bonu a beru custu cantzu de peta de mascru sanau - si lu picas a sa bona che li podes tirare carchi cosa - a travallare no est bonu meda ma po 'ocare irfecos est su primu de sa cussorza - bonu po issu si cheriat.
bònu sm assegno bancario, assegno circolare.
bonucòro bonu coro sm generosità.
bonumòre bonu more sm buonumore.
bontzicàre vrb buttarsi, saltare addosso, salire.
bòrra sf borra, stoppaccio per separare il piombo dalla polvere da sparo.
bòrra sf immodestia - mdn - bah, bocande borra est.
borràre vrb borrare.
borròdda sf pene.
borronchèra sf costellazione di Orione, le iadi secondo altri.
bortà pps voltata, girata, tradotta.
bòrta sf curva, svolta.
bòrta sf volta - mdn - a borta a borta mazan boe - jeo no isco inue t'at a dare 'orta totu custu mandicu - una 'orta, sa vida fit differente - a bortas no isco mancu jeo su pessu de picare.
bortadòrzu sm spiazzo, slargo per invertire il senso di marcia di carro, trattore.
bortadòrzu sm tridente, utensile per rigirare i covoni.
bortàdu sm intestino ovino o suino risvoltato e ripieno di pezzetti di interiora di scarto, cibo dei poveri - mdn - bae a mercau ca est die de masellu e non torres chene 'ortadu.
bortaedìe sf pomeriggio.
bortaedièdda sf tardo pomeriggio.
bortàre vrb girare, voltare, cambiare opinione - mdn - e cando si ponet in conca carchi cosa non b'at modu de lu 'ortare.
bortàre vrb tradurre - mdn - a bortau in sardu totu s'odissea.
bortàu pps voltato.
bortulàre vrb girare, ruotare.
bòs prm vi.
bòscu sm bosco, foresta.
bosìncu agg abitante di Bosa.
bòstru agg vostro.
bòstu isc basta.
botàrica sf bottarga.
bòto sm barattolo, catorcio - mdn - cussa vitura paret unu boto - al - su tucaru maduru / in su boto lu ponet a sicuru. A. Mula.
bòtza sf palla, pallone.
botzadùra sf bocciatura.
botzàre vrb bocciare, trombare.
botzàu pps bocciato.
botziccòne sm cazzotto.
botzidòrzu sm mattatoio.
bòtzo sm apprendista muratore.
bòtzulu sm grumo, globulo.
bòveda sf volta, soletta.
Bovòre sm Salvatore.
bòza sf voglia, volontà – mdn - non m’est benniu a boza.
bràga sf spocchia, vanità, ostentazione.
bragabòidu agg ostentatore, vanesio.
bragàre vrb ostentare, esibire.
bragàu pps ostentato.
braghèri agg vanitoso, ben messo, elegante, bello - mdn - ja ses pacu braghera custu sero - m'at dau unu pischeddu de pessiche, bragheri ebia.
braghèta sf brachetta, apertura anteriore dei calzoni.
bragònzu sm l'ostentare.
bràma sf brama.
bràmare vrb bramare - al - sor vasos tenerissimos chi bramo / dammi solu e sorride, Iri lughente. G. Mulas.
bramosìa sf bramosia.
bramòsu agg bramoso.
brànda sf branda.
bràndu agg tiepido, debole, né caldo né freddo - mdn - su 'urru est galu brandu, non fachet a cochere su pane - custu licore est brandu, paret aba - est un'omine brandu, non narat nen goi nen gai.
brannànculas esser in brannanculas agg instabile, oscillante.
brànu sm brano.
bràsa sf brace.
brasèri sm braciere.
bràssa sf vasca, pozzo nero.
bràssa de carchina sf vasca, fossa per lo spegnimento della calce viva.
bràssamu sm balsamo.
brassànu agg manto equino, balzano
bratzàle sm bracciale.
bratzàle sm asse verticale della sponda del carro a buoi.
bratzàle de ficumorisca sm tronco, parte ingrossata di fico d'india.
bratzalèto sm braccialetto.
bratzète sm braccetto, sottobraccio.
bràtzu sm braccio.- al - sor brazzor d'una mamma chen'edade / naschinde a unu chelu non connottu. P. Sotgia.
bràtzu sm misura lineare corrispondente a cm 75,00
bràvu agg bravo.
bregadìna agg legna non del tutto verde - al - chi m'at donnia istajone lavronau / illimpiandemi 'e linna bregadina. G. Brocca.
brentàmene sm interiora.
brènte sf ventre, epa - mdn - brente prena ballat, non bestire nou - sa 'entre siat prena, de paza o d'arena - lassande a brente boida / sos ghermes de sa terra. G. Brocca.
brentèdda sf stomaco ovocaprino, piatto della cucina tipica. Sa 'entredda, viene riempita del sangue dell'animale ucciso, si aggiunge un po' del suo stesso grasso, di solito omento, menta puleggio, formaggio, pane gratugiato e lasciata cuocere quanto basta.
brentèra bentrera, entrera, sf cintura del costume maschile, composta di vari scomparti.
brentimànnu brenti mannu agg pancione.
brentùdu agg panciuto.
brenùcu sm ginocchio - al - a duru duru in brenucor mios / che-i s'anticu brunzu 'e su nurache. P Sotgia.
bresàu agg felice, contento - mdn - issu ja est bresau, che caddu cònchinu.
brèsca sf favo.
bressàllu sm bersaglio.
brèsu sm pregio, stima.
brià pps sgridata.
brìa sf lite, vertenza, rimprovero - al - e i sa paca mia / pustis tantu travallu est una bria. P. Cucca.
briadòre sm litigante.
briajòlu agg litigioso.
briàntzulu - agg piantagrane, polemico.
briàre vrb litigare - mdn - inue non cheret unu, non brian duos.
briàu pps litigato.
briccabènnias sf ghiribizzo, impuntatura, ribellione - mdn - bah! Sas briccabennias ti son bennias?...
brigàda sf brigata.
brigadèra agg donnone, donna di robusta costituzione.
brigadèri sm brigadiere.
brillànte sm brillante, pietra preziosa.
brillantìna sf brillantina.
brillièddu sm campanella.
brìlliu sm campano.
brìllu agg brillo, alticcio.
brimbicàre vrb guardare, vedere, detto in malo modo.
brincànnu agg ragazzone.
brinchiadòre agg saltatore.
brinchiàre vrb saltare.
brinchiàu pps saltato.
brinchièddu sm saltello.
brinchiònzu sm il saltare.
brìnchiu sm salto - mdn - at ghetau unu brinchiu pariat un'arranedda. - mdn - unu brinchiu dechet in mesu su ballu - carchi die podende e carchi nò / a brinchios t'iscrio custas rias. P. Cucca.
brìntziri sm pettirosso - mdn - brintziri cambitortu / narami chie t'at mortu? / sa pradera / brintziri cambas de chera .
brionzànu agg attaccabrighe.
briònzu sm il litigare.
briòsu agg allegro, dinamico.
brìsca sf briscola.
briscantzòne agg briccone, canaglia, monellaccio.
britzicchèta sf bicicletta.
brìu sm vivacità, creatività.
brivàre vrb privare.
brivàu pps privato.
brìvu agg privo - mdn - est brivu de narrer una paraula, ca deretu lu tuponan - sa vida, ja m'at brivau dae meda de cussas cosas - no ap'a essere intas brivu de pompiare, no!
bròcca sf anfora.
broccà pps bloccata, germogliata - mdn - juco s'ischina broccà - sa rosa est totu broccà.
broccàdu sm broccato.
broccàle sm boccale.
broccàre vrb gemmare, sbocciare.
broccàu pps gemmato, bloccato.
brocchèdda sf anforina.
brocchèto sm blocco in cemento.
brocchièra sf blocchiera.
brocchinàrzu sm vasaio.
brocchìta sf piccola anfora.
bròccu sm germoglio, virgulto.
bròccu sm ramo, punta, piolo - al - unu broccu ti prantan in conca / s'allega de totu su mundu aperit sar mentes. L. Loi.
brodàlla sf brodaglia.
bròdde agg molliccio, floscio.
broddòi sm vulva.
brodòsu agg brodoso, molto liquido.
bròdu sm brodo.
bròlla sf vescica.
bronchìte sf bronchite.
brotzòlu sm lettino dondolante, culla.
brotzòne sm coltellaccio.
brùlla sf burla.
brulladòre sm colui che scherza.
brullaesèro brulla de sero sf scherzo, ironia.
brullànu agg scherzoso.
brullàre vrb scherzare - mdn - nen chin macos, nen chin santos, nemos brullet - l'at fatu brulla 'e sero - brulla chin paris tuos.
brullàu pps giocato, scherzato.
brullèta sf scherzetto.
brullòsu agg scherzoso.
brundèddu agg biondino.
brundèsa sf l'essere biondo.
brùndu agg biondo.
brunitìnu bronitinu agg blu - al - as de vronte s'incantu, sa maìa / de su mare serenu e bronittinu. I. Serra.
brunitinòre sm livido, cianosi.
brunzìna sf campano di bronzo.
brùnzinu agg bronzeo.
brùnzu sm bronzo.
brusà pps agg bruciata, arida.
brùsa sf blusa.
brusadòre sm bruciatore.
brusadùra sf bruciatura, scottatura.
brusàre vrb bruciare.
brusàu pps bruciato.
bruschète sm vinello.
brusònzu sm il bruciare, il debbiare, preparare il campo per la semina.
brusòre sm bruciore.
brùssa sf strega.
brùssu sm polso.
brùta sf sporca.
brutalòcos bruta locos agg sporcaccione.
brutàre vrb sporcare.
brutàre vrb defecare.
brutapapìru - agg imbrattacarte.
brutàu pps sporcato.
brutèsa sf sporcizia.
brutònzu sm lo sporcare, il defecare.
brùtu sm sporco, furbacchione, vigliacco - mdn - brutu porcu chi non ses ateru - non ti fides ca est unu brutu, - est unu vile e unu brutu.
brutùra sf sporcizia.
buàta sf specie di vaiolo.
bubulìcca sf sorso.
bubuliccàda sf sorsata.
bubuliccànde ppr gorgogliando.
bubuliccàre vrb gorgogliare.
bubuliccàu pps gorgogliato.
bùca sf bocca - mdn - buca de nassa - buca de culu 'e pudda - buchi mannu - irvucau.
bùca de muru sf frana del muro, muraglione.
bucamàla buca mala sf amarezza della bocca.
bucamàla buca mala sf malattia del bestiame.
buccadùra sf foratura.
buccallòtu agg chiacchierone, maldicente, pettegolo.
buccàre vrb bucare, forare.
buccàu pps bucato.
bucconète sm boccone avvelenato.
buchidùrche buchi durche agg amante del dolce.
bucchiàrvu agg dal muso chiaro, bianco. (bovini)
bùccu sm buco, foro.
bucòne sm boccone - mdn - bucone partiu non rupit brente - cuntentos torraiamus, chene cura / de camminare meda, po unu 'ucone. L. Loi.
bùdda sf budello, retto, intestino crasso - mdn - ello totu in budda tua depen colare sas cosas bonas.
buddàle sm intestino retto, culo.
buddidòre sm bollitore.
buddìdu sm bollito, lesso - mdn - apo cotu unu cantzu de peta de 'erveche a buddidu chi torràt su mortu a biu de cantu fit bona.
buddidùra sf bollitura.
buddìnzu sm il bollire.
buddiòre sm vampa, calore.
buddiòria sf bollore, ardore.
buddìre vrb bollire, crescere in fretta - mdn - a comente at propiu, s'erva est buddinde.
buddìu pps agg bollito, bollente.
buddùddu sm vulva.
buddùsu sm disordine - mdn - apo 'alu su locu a buddusu, mancu su letu m'apo 'atu.
bufàda sf bevuta, bicchierata.
bufadòre agg bevitore.
bùfalu zlg sm bufalo.
bufàre vrb trincare, bere.
bufettàre vrb sorseggiare.
bufonàda sf buffonata.
bufonàre vrb punzecchiare, ironizzare.
bufòne sm buffone.
bufònzu sm il trincare, il bere.
bùfu sm debito, buffo.
bufuràrzu sm passero.
bullàre vrb timbrare, sporcare.
bullàu pps timbrato, sporcato - mdn - culi bullau - juches su pantalone bullau - mancari s'essat a pompa e a gala, non zuchet nudda de bullos in sa vardeta.
bullèta sf bolletta.
bulletàriu sm bigliettaio, bollettario.
bulletìnu sm bollettino, tagliando, documento di proprietà del bestiame - mdn - sas berveches si las at fatas in bulletinu a su 'izu - Maritzòla nanca si ch'at batù unu 'izu chene bulletinu.
bullìnu sm lippa, gioco consistente in due pezzi di legno in cui quello più corto e apuntito, viene fatto saltare per aria con un colpo secco, quindi ripreso al volo e lanciato lontano.
bullìtta sf chiodo - al - nen bullittas nen craos / non nde li punghet, nen timet ludraos. A. Mula.
bullòne sm bullone.
bullònzu sm lo sporcare, il macchiare.
bùllu sm macchia, chiazza.
bullùlla sf pene.
bulluzàre vrb rimescolare, nauseare.
bulluzàu pps agg torbido, rimescolato, nauseato.
bullùzu sm nausea - mdn - juco s'istocomo a bulluzu - soe a bulluzu de istocomo.
bumbardàre vrb bombardare.
bumbardàu pps bombardato.
bumbàre vrb trincare, ubriacarsi.
bumbòne sm gonfiore, bozzo.
bùmbu sm bevanda alcolica.
bundànte agg abbondante.
bundàntzia sf abbondanza.
bundàre vrb largheggiare.
bundàssia sf abbondanza.
bundassiòsu agg abbondante.
bùndu sm abbondanza.
bùrda agg illegittima, bastarda.
bùrda sf razione alimentare senza condimento.
burdèllos sm intestino - mdn - soe a tirrios de mata totu su manzanu paret ca che juco zente 'ia in sos burdellos.
burdèllu sm mormorio, confusione.
burdìnu sm basco.
burdìtu agg trovatello.
bùrdu agg bastardo - mdn - sos burdos non son totu pipios - burditu ‘e mala casta.
burghèsu agg borghese.
burocratzìa sf burocrazia.
burràsca sf burrasca.
burraschìnu ghetare a burraschinu lcz far ingurgitare con la forza.
burràtza sf borraccia.
burrìcu zlg sm asino - al - in cust'istadu nen godo nen pato / a livellu a s'anima 'e burriccu. P. Cucca.
burrumbàlla sf piallatura di legno - al - po burrumballa comente a tie / no la ponzo sa musa in movimentu. J. Monne.
burruscàda burrascada sf colpo di testa, azzardo, tempesta.
burruscàu pps agg fissato, intestardito.
burruscòne sm boccone amaro, grattacapo.
burrutòne sm gonfiore, ingrossamento.
burvùtu sm lamento, muggito bovino.
bùsa sf ferro da maglieria.
bùsca sf ritrovamento, ricerca, furto - mdn - a andamus a busca de pumora - oje amus fatu busca.
buscàre vrb cercare, trovare - mdn - mi ca buscas si non mi la finis - vae e buscami carchi cosa de mandicare.
buscàu pps trovato.
buschistrìglia sf strofa di quattro versi, della poesia estemporanea.
bùscu boscu, padente sm bosco.
busècca sf tripa.
busìca sf vescica.
bùssa sf borsellino, borsa.
bussèdda sf cartella.
bussèdda buca a bussedda sf asprezza dovuta a frutta acerba.
bùssola sf bussola.
bùsta sf busta.
bùstu sm busto.
butàriga sf bottarga.
butèga sf bottega, negozio, laboratorio.
butegarìa sf farmacia.
buteghèdda sf negozietto.
buteghèri sm negoziante.
butilliòne sm bottiglione.
butonàza sf testicoli.
butòne sm bottone, testicolo.
butonùdu agg virile, non castrato.
bùza sf otre, ghirba.
buzàcca sf tasca.
buzacchèdda sf taschino.
buzacchibòidu buzacchi boidu agg squattrinato.
buzàrzu sm fabbricante di otri.
buzìnu sm demonio, boia, carnefice, ministro Bogino (regno Sardo Piemontese - frt - maleitu su buzinu de s'iferru siat.
buzìta zlg sf pecorella, pecorella tosata.